Eroul care a capturat de la nemţi opt tunuri şi a construit o şcoală pe locul unde s-a dat lupta
0Nicolae Pătrăşcoiu s-a născut la data de 13 aprilie 1890, în comuna Schela, din judeţul Gorj. El a fost sublocotenent în Regimentul 18 Dorobanţi Gorj şi s-a remarcat prin fapte eroice atât în Primul Război Mondial, cât şi pe timp de pace, după încheierea conflictului armat.
În data de 14 octombrie 1916, atunci când forţele austro-ungare au învins Armata Română şi au pătruns pe Defileul Jiului în Oltenia, Nicolae Pătrăşcoiu a reuşit să captureze cu doar câţiva soldaţi, ci şi opt tunuri, în urma unui atac fulgerător care a avut loc chiar în satul său natal.
„În aceeaşi zi de 14 octombrie, alt mare act de eroism se desfăşura în Arsuri-Schela. Sublocotenentul Nicolae Pătrăşcoiu, fostul contabil la Banca comerţului din Târgu Jiu, comandantul companiei 7 din 18 Gorj, cu o mână de soldaţi, capturează două baterii de artilerie (8 tunuri), dând un fulgerător atac, prin surprindere, asupra inamicului aflat chiar în bătătura casei sale. Pe lângă armamentul şi muniţia capturate, a luat în captivitate şi un important grup de soldaţi şi ofiţeri germani. În faţa acestui dezastru, comandantul german şi-a zburat creierii“, prezintă Profesorul Octavian Ungureanu într-o lucrare.
În aceeaşi zi, la o distanţă de aproximativ 20 de kilometri se desfăşura lupta de la Podul Jiului, aşa cum a rămas în istorie, când populaţia civilă a oraşului Târgu Jiu, formată în general din copii, cercetaşi, femei şi bătrâni, a reuşit să ţină piept pătrunderii armatei germane.
S-a ocupat să construiască o şcoală pe locul unde a capturat tunurile inamice
Pentru faptele sale eroice din timpul Primului Război Mondial, Nicolae Pătrăşcoiu a primit Ordinul Militar „Mihai Viteazul”, clasa a III-a, oferit de Regele României.
Acesta s-a remarcat şi după încheierea războiului. „Trebuie să ştiţi că după încheierea Marelui Război, Nic. Pătrăşcoiu a luat decizia ca în locaţia unde a capturat tunurile să ridice un local de şcoală: două săli de clasă, locuinţa dascălului, biblioteca, sala de lectură şi o baie populară. Costurile estimate fiind destul de ridicate (130.000 lei) a lansat pretutindeni liste de subscripţie, sumele strânse fiind depozitate la B.N.R. - Tg. Jiu. La noua şcoală urmau să înveţe copii din Schela, Horezu şi Pajiştile.
Temerarul căpitan a găsit şi un teren - „un loc admirabil ca centru de circumscripţie şcolară” - aşa cum declara chiar domnia sa. Surprinzător, sau poate nu, proprietarul acelui loc - un anume N.D. Lupescu - nu a mai dorit nici în ruptul capului să-l cedeze deoarece şi-a dat seama de importanţa proprietăţii sale. Nu s-a învoit nici măcar să accepte un schimb sau să-l vândă. Reacţia autorităţilor a fost promptă. S-a decis constituirea unei comisii (prefectul jud. Gorj, medicul judeţului, inginerul şef, revizorul şcolar). Această comisie trebuia fie să-l convingă pe proprietar să cedeze locul, fie să declare terenul „istoric şi expropriat pentru utilitate publică”. Nu trebuie să uităm că faptele de bravură se fac cu precădere în timpul războaielor, dar se pot face şi în vremuri de pace“.