Cum a distrus „cancerul“ castani seculari plantaţi de Sfântul Nicodim. Arborii de 600 de ani, monumente ale naturii, atinşi de un virus foarte periculos în România

Castanii seculari de la Tismana s-au uscat din cauza cancerului

Declaraţi monument al naturii de Societatea de Geografie din Paris, castanii de la Tismana, bătrâni de 600 de ani, riscă să dispară dacă nu vor fi trataţi împotriva ciupercii Cryphonectria parasitica, denumită în termeni populari şi „cancerul castanilor“.

Pe o cărare greu accesibilă de la începutul satului Gornoviţa, din localitatea Tismana, judeţul Gorj, se ajunge pe dealul Nereaz, acolo unde se află câţiva castani seculari. Legenda spune că au fost sădiţi chiar de Sfântul Nicodim, cel care a ctitorit Mănăstirea Tismana, una dintre cele mai vechi din ţară. Această origine a castanilor este susţinută de patriarhul Macarie de Antiohia, care a notat în buletinul de călătorie, după ce a vizitat mănăstirea Tismana în timpul lui Matei Basarab: „Sfântul Nicodim sădi pe dealurile din jur vii şi păduri de castani care se văd până astăzi“.

Urcuşul este anevoios. În pământul moale, tractoarele care transportă lemne din pădurile din împrejurimi au lăsat urme adânci. Profesorul pensionar Nicolae Tomoniu, un om care a cercetat istoria acestor locuri, s-a oferit să ne însoţească spre aceste ţinuturi încărcate de legendă. După un sfert de ceas de mers pe jos, reuşim să ajungem pe dealul unde se află castanii declaraţi monumente ale naturii. 

Priveliştea este minunată, pentru că se pot vedea toate localităţile dimprejur, dar şi natura paradiziacă. Doi dintre castani se află în desişul pădurii, iar unul dintre ei îşi întinde către cer crengile împietrite parcă într-un strigăt de ajutor. 

Castanii s-au uscat din cauza unei ciuperci, Cryphonectria parasitica, denumită popular „cancerul castanului“. Se pot, însă, regenera, pentru că din tulpină pot să răsară alţi lăstari, cu condiţia ca microorganismul să fie distrus. 

CIRCUMFERINŢĂ DE PESTE OPT METRI

Nicolae Tomoniu ne relatează povestea castanilor seculari de pe dealul Nereaz: „Castanii au o vechime de peste 600 de ani şi au fost declaraţi monumente ale naturii de Societatea de Geografie din Paris. Au fost primii castani plantaţi în această zonă. Aşa cum scriau Ion Conea şi Constantin Popescu-Tismana în monografia «Tismana şi împrejurimile ei», Sfântul Nicodim a plantat pe dealurile din jur castani şi viţă-de-vie. Castanii s-au întins şi au format păduri“. 

Potrivit profesorului Nicolae Tomoniu, cel mai mare castan are o circumferinţă de peste opt metri , iar un altul depăşeşte şase metri. Cel mai mic măsoară în circumferinţă aproape şase metri. 

TRATAMENTE DE IGNIFUGARE

Localnicii au pus pe unul dintre castani o icoană. Nicolae Tomoniu ne mărturiseşte că procesul de uscare a castanilor a avansat rapid în anul 2002. Acesta spune că există o metodă prin care castanii ar putea fi conservaţi mult mai bine şi ar putea fi feriţi de intemperii:

„În 2002 a fost o secetă mare, după care a venit mana castanului şi s-a uscat totul. Am făcut un proiect pentru a-i proteja prin metoda ignifugării, care a fost folosită şi la «teiul lui Eminescu», dar a fost pus la dospit. Este păcat pentru că nimeni nu s-a îngrijit de aceste monumente ale naturii. Se poate face tratamentul de ignifugare, dar trebuie ca autorităţile să acţioneze în aces sens. Acest tratament înseamnă folosirea unei substanţe care se infiltrează în scoarţă, astfel încât soarele sau chiar focul să nu mai afecteze aceşti arbori. De asemenea, nici apa nu mai poate pătrunde în interiorul scoarţei, astfel încât rezistenţa ar putea să crească foarte mult“.

CUM POT FI TRATAŢI ANTICANCER

Dănuţ Chira, expert la Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice – ICAS Braşov, a precizat că tratamentul împotriva cancerului castanului ar putea fi aplicat şi la castanii seculari: „Tot ce este ramură verde se poate trata, dar este mai dificil. Noi tratăm de regulă pădurile, nu exemplarele, ceea ce înseamnă că aplicăm tratamentul la lăstarii din generaţie tânără, pentru că este mai uşor şi mai efecient. În cazul monumentelor naturii sau al exemplarelor deosebite, merită făcute eforturi şi pot fi tratate ramurile care sunt încă vii prin combatere biologică“.

În urmă cu trei ani, Agenţia pentru Protecţia Mediului din judeţul Gorj, în parteneriat cu Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS) Braşov şi Administraţia SCI-ului Nordul Gorjului de Vest, a demarat un proiect, finanţat din fonduri europene, de eradicare a „cancerului castanului“ prin injectarea în scoarţa arborelui bolnav a unei substanţe care combate ciuperca dăunătoare. 

Din păcate, tratamentul nu a fost aplicat până acum şi la castanii seculari de la Tismana. „O metodă mai simplă era dacă existau lăstari ce puteau fi trataţi. Problema este dacă ai ce să tratezi. Din păcate nu am prea avut ce să tratăm“ ne explică Dănuţ Chira, expert la Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice – ICAS Braşov. 

Proiect de amenajare a traseelor turistice

Zona în care se află castanii seculari merită să fie adusă la statutul de obiectiv turistic, mai ales că priveliştea de pe Dealul Nearez este minunată. „Patrimoniul nostru nu este protejat, pentru că pe funcţii sunt puşi oameni doar pe criterii politice, care nu sunt interesaţi să valorifice patrimoniul cultural şi natural al acestei zone“, ne spune cu mâhnire profesorul Nicolae Tomoniu. 

Totuşi, primarul oraşului Tismana, Marian Slivilescu, a precizat că va încerca să reabiliteze calea de acces la castanii seculari prin intermediul unui proiect pe fonduri europene: „Noi trebuie să-i fidelizăm pe turiştii  care vin în localitatea Tismana şi să le oferim argumente că trebuie să rămână în zonă mai mult de o zi şi, astfel, să-i transformăm, din excursionişti în turişti, spre beneficiul întregii localităţi. Dacă vor rămâne mai mult în Tismana, turiştii vor aduce un aport semnificativ la economia localităţii“.