Crescătoria de melci înfiinţată de unul dintre colaboratorii revoluţionarului Tudor Vladimirescu

Ion Drăgiceanu Hârgot  a fost un colaborator apropiat al revoluţionarului Tudor Vladimirescu  Foto: MNIR

Unul dintre colaboratorii lui Tudor Vladimirescu a avut o idee de afacere îndrăzneaţă la timpul respectiv. Ion Drăghiceanu Hârgot a înfiinţat o crescătorie de melci, pe care i-a folosit apoi ca să îşi salveze fiica şi soţia din mâinile turcilor.

Ion Drăghiceanu Hârgot a fost unul dintre colaboratorii apropiaţi ai lui Tudor Vladimirescu. A recrutat panduri pentru acesta, iar în timpul revoluţiei de la 1821 i s-a încredinţat dispozitivul de pază de la Mănăstirea Tismana. Mai târziu, în anul 1838, în timpul domniei lui Alexandru Ghica, a dobândit şi titlul de pitar.

„În chiar primii ani ai sec. al XIX-lea, în zăvoiul Jaleşului de la Sănăteşti-Gorj, a amenajat o crescătorie de melci (!). Era locaţia ideală, mai ales că zăvoiul «era înconjurat cu şanţuri adânci şi împrejmuit cu gard înalt», iar hrana era asigurată de brustanii de pe ambele maluri ale Jaleşului. Melcii erau «de mărimea unui ou» şi au fost aduşi, aici, tocmai din jud. Mehedinţi, cu ajutorul unui car acoperit cu coviltir. Solicitările erau destule, mai ales pe piaţa de desfacere de la Turnu Severin“, prezintă istoricul gorjean Gabriel Sarcină.

Melci în schimbul soţiei şi a fiicei

Boierul a folosit mai târziu melcii ca monedă de schimb pentru soţia şi fiica sa care au fost răpite de turci. 

„Cât de inspirat a fost boierul nostru cu această investiţie s-a văzut în timpul războiului ruso-turc, dintre anii 1806-1812. Atunci, în împrejurări nefericite şi pentru alţi gorjeni, turcii au prădat şi moşia sa de la Sănăteşti. Şi cum o nenorocire nu vine niciodată singură, soţia sa Ruxanda şi fiica lor au fost prinse de turci şi duse în captivitate, taman pe insula Ada-Kaleh.

În disperare de cauză, trecuseră aproape 10 săptămâni de captivitate, pitarul Hârgot a trebuit să negocieze cu turcii eliberarea fiinţelor sale dragi. Legenda - preluată de noi din lucrarea „Arcani. Străveche vatră românească”, aparţinând regretatului înv. Const. Cheznoiu - ne mărturiseşte că «pentru a le scăpa din robie a dus la turci un car plin cu melci şi păstrăv»“, a mai transmis istoricul gorjean.

Vă recomandăm să mai citiţi şi

Doi foşti campioni la culturism, reprofilaţi pe videochat, condamnaţi definitiv pentru evaziune fiscală

Fostul secretar general al Guvernului a preluat conducerea unei universităţi. I-a luat locul tatălui