Cele trei focuri sacre care se aprind în postul Paştelui pe dealurile din Valea Superioară a Prahovei VIDEO
0Începând cu Lăsata Secului, de Mucenici şi în Joia Mare, pe dealurile din zona superioară a Prahovei, tinerii aprind focuri, fiecare moment având o simbolistică aparte.
Este o tradiţie care deşi se mai păstrează pe alocuri, la Breaza, mulţi dintre cei care o practică nu mai cunosc exact rostul, semnificaţia ei, mimând doar un gest moştenit de la o generaţie la alta.
Un film documentar, un rezultat al cercetării etnografice întreprinse de Anca Stanca şi Ştefania Anghel împreună cu elevii Liceului Teoretic ,,Aurel Vlaicu" Breaza, sub îndrumarea profesorului etnograf Vasile Focşeneanu, explică simbolistica celor trei focuri sacre ce se aprindeau în perioada Postului Paştelui pe dealurile Sinoiu, Gurga, Valea Târsii sau Ocina.
”Postul Paştelui, cunoscut în tradiţia creştin ortodoxă ca fiind cel mai mare post din an, este perioada în care se aprind focurile sacre. Tinerii folosesc buciumurile pentru a anunţa acest prim moment care marchează începutul postului. Pe dealuri, flăcăii încă se mai adună. Ei se adresează fetelor din comunitate pentru că după Paşte, după Duminica Tomii se pot întemeia familii. Într-un adevărat dans ritualic, tinerii aprind focul şi de multe ori sunt însoţiţi de fete care aduc merinde pentru că este ultima sărbătoare înaintea postului cel mare. Este o magie păstrată la noi la români, pe Valea superioară a Prahovei, când focul este aprins chiar dacă afară este zăpadă”, explică profesorul etnograf Vasile Focşeneanu.
Dacă primul foc este dedicat tinerilor care vor să-şi întemeieze o familie, după focul acesta, undeva la jumătatea lunii martie, se aprinde del ce-al doilea foc, ”Focul de mucenici sau măcinici”, un moment închinat copiilor şi adolescenţilor
”(...) pentru că tot tradiţia spune: <<nu lipseşte precum martie din post>>, se aprinde cel de-al doilea foc sacru, focul de Mucenici sau Măcinici, de regulă un foc şi el anuţat cu tulnic pentru cei mai mici din comunitate, pentru adolescenţi. Tradiţia spune că adolescenţii trebuie să sară peste acest foc pentru a fi sănătoşi tot anul. Este un foc magic, un foc care dă energie celor care îl trec în salt pentru a prevesti vara care urmează după sărbătorile Pascale”, spune profesorul Focşeneanu.
Focurile sacre specifice prahovenilor se păstrează în tradiţia noastră până la sfârşitul postului, până în săptămâna patimilor, când se aprinde pe dealuri, pentru ultima dată, focul sacru.
”Este de regulă focul dedicat strămoşilor, este momentul în care sufletele adormiţilor se apropie de gospodărie, pentru că la Învierea Domnului ei vin acasă, pentru a se întâlni cu nepoţii şi strănepoţii. Este un nou moment de magie, un moment de reculegere, de durere maximă”, explică profesorul.
Vârstnicii care locuiesc pe aceste meleaguri încă mai aprind focul în spatele gospodărie de Joi Mari pentru ca, în Noaptea de Înviere, focul sacru să se mute în biserică, în case şi în cimitire, sărbătoare la care participă toată comunitatea creştin ortodoxă.
Vă recomandăm şi:
Tradiţii şi superstiţii în Sâmbăta Mare. Se spală în această zi?
La Blouse Roumaine, schiţele unei picturi celebre care a făcut ia românească vestită în toată lumea