Cele mai puternice amulete în credinţa poporului român. Metalele, obiectele şi plantele „înzestrate“ cu puteri magice

Fierul, aurul şi argintul reprezintă adevărate amulete care ţin spiritele rele la distanţă. În credinţa poporului român mai există şi o serie de plante, obiecte şi obiceiuri cu puteri miraculoase.

 Cel mai cunoscut talisman este bănuţul de argint sau de aur. „Se atârnă de gâtul sau de mâna copiilor, la 1 martie. Acest bănuţ este botezat «mărţişor» şi este cunoscut în toate părţile locuite de români: Moldova, Muntenia, Bucovina, Dobrogea şi Oltenia“, arată Gheorghe Ciauşanu în lucrarea „Superstiţiile poporului român în asemănare cu alte popoare” – 1914.

Se spunea că cei mici care purtau la mână un bănuţ din aur urmau să fie sănătoşi şi curaţi ca argintul la venirea primăverii. De asemenea, în Muntenia exista credinţa că atunci când fulgeră prima dată primăvara este bine să te loveşti cu un ban de argint peste frunte sau în cap ca să-ţi meargă bine şi să fii sănătos tot anul.

Fetele din Vâlcea foloseau ca amulete coardele lăutarului. Se legau cu ele la încheietura mâinii ca să fie sănătoase şi vesele. 

Plantele talisman

Diferite plante sunt considerate talismane nu doar în credinţa poporului român. „Brazdele înierbate de la Sf. Gheorghe şi de la Paşti sunt fetiş pentru poporul nostru, ca şi pentru alte popoare ale Europei.  (...) Iarba fiarelor la noi şi la aromâni, cicoarea la germani sunt iarăşi talismane. (...) La români, când mirele ia zestrea miresei, ea pune în ladă o păpuşă, pentru ca mirele - viitorul bărbat - să fie mut ca păpuşa. Tot la noi se crede că funia clopotului bisericii este bună de pus în lăutoare, ca să fii ascultat de lume, cum este ascultat clopotul. În scăldătoarea primă a copilului se toarnă apă cu o oală nouă ca glasul copilului să sune frumos ca oala nouă“, se mai menţionează în volumul scris în 1914.

Puterile neştiute ale măturii

Fierul goneşte duhurile şi vrăjile. De aceea, în Vâlcea există obiceiul ca, de Sf. Vasile, copiii să fie ridicaţi la grindă. Moaşa îl ia şi îl pune pe fierul plugului şi îl înalţă la grindă. Şi cu privire la mătură există tot felul de credinţe.

„Să nu dai cu mătura în câine, că turbează; tot aşa şi omul. Copilu, dacă-l loveşti cu mătura, nu mai creşte. Holteiul, dacă-l baţi cu mătura, nu se mai vede însurat. Vitele să nu le baţi cu mătura, că e rău de pagubă. (...) La români se spune că, dacă un flăcău sau o fată stau în calea măturii, când se mătură gunoiul, nu se mai căsătoresc“,

arată Gheorghe Ciauşanu. 

Puterile ramurilor de alun, de soc şi de măr

Ramurile de alun, de soc sau de măr au diferite puteri miraculoase. „La români se descântă de dragoste şi de ursită la soc, la alun şi la măr dulce. Mergi şi tai trei mlade de soc, trei de alun şi trei de măr dulce. Descânţi la fiecare copac şi beţele le pui sub cap: peste noapte vei visa ursitul. Alunul, de care vorbeşte Herodot ca de arborele favorit al vrăjitoarelor scitice, este foarte mult întrebuinţat în magia poporului român. (...) Şarpele însuşi se teme de băţul de alun. De soc iarăşi se aude că fuge şarpele. (...) Frunza tremurătoare a plopului este bună de dragoste , dacă o pui în buzunarele, în hainele celui ce vrea să facă dragoste cu cineva“, se mai menţionează în lucrarea „Superstiţiile poporului român“.