Cum a ajuns o ruină conacul scriitorului Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti. Casa era un reper naţional pentru arhitectura românească a secolului al XVII-lea

Casa Nicolae Brătescu, cunoscută în Târgovişte sub denumirea de „Casa Damboviţeană”, a fost mult timp un reper în ceea ce înseamnă stilul conacelor boiereşti din secolul al XVIII-lea. Construcţia a fost ridicată de paharnicul Nicolae Brătescu, bunicul scriitorului Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti, şi se află în centrul Târgoviştei, la doi paşi de Turnul Chindiei.

Fostul restaurant “Casa dâmboviţeană” (n. r. - a funcţionat ca restaurant în perioada 1970-1995) a fost construit pe beciuri din secolul al XVII-lea şi reprezintă stilul casei boiereşti dezvoltată cu două niveluri în stil baroc.

A suferit unele modificări care nu i-au alterat structura inţială la exterior, unde au fost desfiinţate cele două foişoare deschise, iar faţadele simple tencuite au fost înlocuite cu o decoraţie eclectică. 

Prin structură, construcţia se aseamănă mult cu Casa Tălăngescu, făcând parte din aceeaşi categorie valoroasă, atât prin raritate, cât şi prin reuşita arhitecturală, a reşedinţelor boiereşti dezvoltate din secolul al XVIII-lea.

La parter, construcţia are un beci parţial ridicat pe bolţi de zidărie. Sub jumătatea vestică a etajului se află camere cu destinaţie gospodărească.

Etajul are planul compus dintr-o sală mediană şi patru camere de dimensiuni mari, dispuse simetric. 

În partea opusă fostului foişor, accesul se făcea printr-un foişor deschis. Materialul folosit la construcţia clădirii a fost cărămidă subţire. Interiorul casei avea decoraţii în stucatură şi sobe de teracotă. Expresive şi cu o valoare artistică deosebită sunt coşurile de fum ale casei. În prezent, construcţia se află într-o stare avansată de degradare. 

În 1947, imediat după moartea lui Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti, casa a intrat în proprietatea statului şi a ajuns să găzduiască sediul judeţean al Partidului Comunist Român.

Clădirea se întinde pe aproape 1.300 de metri pătraţi, cu o suprafaţă utilă de peste 700 de metri şi un teren de 1.800 de metri pătraţi.

Actualul proprietar al clădirii, Romarta, caută să-i redea Casei Dâmboviţene gloria de altădată, administratorii declarând că sunt dispuşi fie pentru închiriere, dezvoltarea în parteneriat sau vânzarea clădirii.