Cine a fost domnitorul valah „cunoscător al tuturor lucrurilor din lume”, aşa cum a fost numit de Papa Sixt al V-lea

Din versurile voievodului ne-a rămas un “Imn întru Dumnezeu”, despre care cărturarul italian  Stefano Guazzo ne spune că-l “slăveşte pe pământ şi în cer pe autorul lui”

Domnia sa a fost caracterizată de mulţi istori ca fiind extraordinară. A creat o curte acadamică la Târgovişte, prilej cu care, în fosta Cetate de Scaun au ajuns pictori, poeţi, arhitecţi din Franţa şi Peninsula Italică. Papa Sixt al V-lea, l-a carcaterizat drept un “cunoscător al tuturor lucrurilor din lumea” pentru că s-a înconjurat de cărturari şi artişti reputaţi ai acelui moment.

Este vorba de Petru Cercel care a fost domnul Ţării Româneşti în perioada 29 august 1583 – 16 aprilie 1585. Şi-a început scurta de extraordinara domnie pe tronul Ţării Româneşti în iulie 1583, cu sprijinul regelui Franţei, Henric al III-lea, care l-a însărcinat pe ambsadorul său pe lângă sultanul Murad al III-lea ca acesta să acorde firman de domnie tânărului prinţ valah Petru.

Petru Cercel a fost fiul natural al domnului muntean Pătraşcu cel Bun. Porecla sa, Cercel, venea de la cercelul pe care îl purta în ureche, după moda curţii regale franceze, unde a stat un timp.

Petru Cercel a reinstalat, din raţiuni strategice, tronul la Târgovişte, de acolo emiţând toate actele de domnie. A avut un spirit renascentist reformator, dar şi-a atras ostilitatea boierimii din cauza sporirii birurilor pentru achitarea datoriilor contractate.

Domnitor cult

Petru Cercel, pe care Papa Sixt al V-lea, l-a carcaterizat drept un “cunoscător al tuturor lucrurilor din lumea” s-a înconjurat de cărturari şi artişti reputaţi ai acelui moment. El însuşi era un rafinat şi original  cunoscător al prozodiei clasice, dar şi un om de ştiinţă, redactând “ad manum” câteva tratate de istorie generală. 

Din versurile voievodului ne-a rămas un “Imn întru Dumnezeu”, despre care cărturarul italian  Stefano Guazzo ne spune că-l “slăveşte pe pământ şi în cer pe autorul lui”.

"De altminteri, Petru Cercel şi-a creat o adevărată curte voievodală academică, în spirit european, reunind pictori, poeţi, arhitecţi din Franţa şi Peninsula Italică. La această “curte academică” se va fi produs  poetul toscan Francesco Pugiella, iar pictura de şevalet era realizată, pentru prima oară în Ţările Româneşti, de artişti plastici francezi şi italieni. De asemenea, grămăticul Radu de la Măniceşti a caligrafiat “sponsorizat” de voievod, câteva lucrări religioase, printre care un Evangheliar, veritabil monument de cultură, aflat astăzi la British Museum", se arată în lucrarea "Istoria Târgoviştei", scrisă de George Coandă.

În celebr sa lucrare “Despre originea şi curgea izvoarelor şi fluviilor”, italianul Marcello Squarcealupi ne descoperă propensiunea lui Petru Cercel spre serioase preocupări în spirit academic.