"Bijuteriile" pe care Muzeul de Istorie le expune cu ocazia împlinirii a şase secole de la încheierea domniei lui Mircea cel Bătrân

Expoziţia, însoţită de un substanţial catalog, va fi deschisă până în data de 7 iunie, urmând să fie itinerată la Bucureşti şi Piteşti

Vineri, 18 mai, la Muzeul de Istorie din Târgovişte va avea loc vernisajul expoziţiei, "Mircea cel Bătrân - 600", cu ocazia împlinirii a şase secole de la încheierea domniei domnitorului muntean.

Evenimentul este organizat de Consiliul Judeţean Dâmboviţa, Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească” Târgovişte, alături de Muzeul Naţional de Istorie a României şi Muzeul Judeţean Argeş.

Iubitorii de istorie vor descoperi printre exponate, Tetraevangheliarul lui Nicodim, cel mai vechi manuscris din Ţara Românească, cu cea mai veche ferecătură, datat în anii 1404-1405, dar şi numeroase monede, inele sigilare,piese din tezaurele de la Gogoşu, Basarabi şi Olteni, vase din ceramică, provenind de la Curtea domnească din Târgovişte ori cea de la Argeş sau de la Zimnicea, precum  şi  arme – spade, vârfuri de săgeată, bolţuri de arbaletă. 

În cursul anilor 1417-1418, hrisovul emis de Mihail I pentru mănăstirile Cozia şi Cotmeana foloseşte o formulă edificatoare pentru statutul oraşului Târgovişte la începutul secolului al XV-lea: „din însăşi casa domniei mele şi din însuşi oraşul domniei mele Târgovişte”. 

"Cui datorează oraşul această recunoaştere domnească, dincolo de emitentul documentului? Evident că este vorba despre Mircea cel Bătrân, tatăl lui Mihail Voievod, fiul şi asociatul său la tron. Aşa cum este cunoscut, Mircea cel Bătrân,domn al Ţării Româneşti între 1386 şi 1418, a fost unul dintre cei mai importanţi conducători ai ţării, cu o domnie de 32 de ani. Era fiul lui Radu I şi fratele lui Dan I, pe care îl secondează la tron după moartea acestuia", se arată într-un comunicat al Curţii Domneşti din Târgovişte.

În anii ce au încheiat secolul al XIV-lea şi în zorii celui următor, a avut loc edificarea unei curţi domneşti pe care o recunoaştem în zona de nord a ansamblului domnesc de la Târgovişte. 

Alături de casa domnească, ale cărei beciuri încăpătoare le putem observa şi astăzi, au mai fost ridicate biserica paraclis, cu planul trilobat, după modelul mănăstirii Cozia, dar şi ziduri de incintă şi turnuri de apărare. Aşezarea geografică favorabilă şi stabilirea reşedinţei domneşti aici au favorizat dezvoltarea oraşului sub toate aspectele. Graţie unor abilităţi dipomatice şi militare excepţionale, Mircea cel Bătrân ajunge să stăpânească un vast teritoriu, mai precis întinderea teritorială maximă a Ţării Româneşti din Evul Mediu. 

"Menţionat documentar pentru prima dată la 1396 de un scutier bavarez, participant la cruciada de la Nicopole, oraşul Târgovişte întră rapid în istorie, devenind cel mai important centru politic, militar şi cultural al Ţării Româneşti.Vreme de aproape trei veacuri după domnia lui Mircea cel Bătrân oraşul va rămâne principala reşedinţă de scaun a Ţării Româneşti. Aici vor domni Vlad Dracul, Vlad Tepeş, Vlad Călugărul, Radu cel Mare, Neagoe Basarab, cel care aduce la Târgovişte şi scaunul mitropolitan în 1520, Radu de la Afumaţi, Mihai Viteazul, Matei Basarab şi Constantin Brâncoveanu, pentru a nu-i aminti decât pe cei mai semnificativi reprezentanţi", se mai precizează în document.

Expoziţia, însoţită de un substanţial catalog, va fi deschisă până în data de 7 iunie, urmând să fie itinerată la Bucureşti şi Piteşti.