A fost lansată prima hartă turistică a Ansamblului Monumental "Curtea Domnească"

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Complexul  Naţional Muzeal “Curtea Domnească” din Târgovişte în parteneriat cu Asociaţia “Solidaritate, Implicare, Progres”, a lansat, sâmbătă, prima hartă turistică a Ansamblului Monumental “Curtea Domnească”, într-o prezentare inedită, prin elemente grafice şi fotografii de înaltă fidelitate.

Complexul de monumente ce alcătuiesc Curtea Domnească de la Târgovişte reprezintă unul din cele mai importante ansambluri de arhitectură din Ţara Românească având  o mare valoare istorică.

Targoviste – targ sau loc de targ, este mentionat de bavarezul Johannes Schiltberger, participant la batalia de la Nicopole din 1396, in memorialul  sau de calatorie, redactat la reintoarcerea in Germania dupa 1427. In 1403 Targoviste apare cu titulatura de oras (varos) in tratatul comercial dintre Tara Romaneasca si Polonia. Dupa 1408, orasul devine cu certitudine si resedinþa de scaun  pentru  Mihail I.

image



Primul  document referitor la Curtea Domneasca se datoreaza lui Mihail I, fiul si urmasul lui Mircea cel Batran, care la 1417 – 1418 mentiona: din insasi casa domniei mele din insusi orasul domniei mele Targoviste. De mici dimensiuni, resedinþa domneasca in prima sa etapa de existenta era alcatuita dintr-o cladire de piatra cu beci, aparata de o fortificatie din lemn, ambele inaltate dupa 1400. Mai tarziu, in jurul anului 1415, tot Mircea cel Batran adauga si primul lacas de cult cunoscut sub numele  de Biserica – paraclis sau Biserica Doamnei. Dupa 1431, cand Targoviste ramane singura capitala a Tarii Romanesti, Vlad Dracul (1437 – 1448) initiaza ample lucrari de constructie, transformand curtea initiala intr-un adevarat ansamblu rezidential: casa mare domneasca, zidul de incinta, care include si biserica, iar perimetral, la cca 30 m  spre sud-vest si nord, marele sant de aparare. Urmasul si fiul sau Vlad Tepes (1456 -1462) completeaza ansamblul cu binecunoscutul turn de aparare si supraveghere, supranumit mai tarziu, Chindia. O ultima constructie apartinand acestei perioade de dezvoltare a Curtii Domnesti o constituie Biserica Sf. Vineri, ridicata in extremitatea de sud – est a Curtii Domnesti.

image


 

La sfarsitul secolului al XVI-lea sunt initiate noi lucrari de fortificatie si constructii. Promotor  al acestora, domnitorul Petru Cercel (1583-1585), ridica un nou palat, biserica mare a curtii, primul apeduct, fortificatiile, care aduc suprafata Curtii Domnesti la cca 29.000 mp, arie pe care a pastrat-o pana la sfarsitul functiei sale de resedinta, incluzand in incinta si biserica Sf. Vineri. Spre exterior, catre est, pana in raul Ialomita, amenajeaza Gradinile domnesti.

Rastimpul cuprins intre 1639 si 1654, care corespunde ultimei parti a domniei lui Matei Basarab, constituie perioada de maxima inflorire a resedintei voievodale. Casele domnesti sunt reparate si amplificate, zidul de incinta dublat, iar la sud se construieste  Baia turceasca. Tot acestei perioade ii apartine Casa Balasa – Azilul datorat sotiei lui Constantin Şerban, inaltat la 1656, langa biserica Sf. Vineri.

Curtea Domneasca cunoaste o noua si ultima restaurare si amplificare in timpul domniei lui Constantin Brancoveanu, intre anii 1694 – 1714. Se refac partial Casele Domnesti, unindu-se intre ele cele doua corpuri existente.  In exteriorul curtii apare Foisorul din piatra, in gradinile domnesti si Casele iazagiului si coconilor spre sud. Biserica Mare a fost impodobita cu o noua tampla (1693), interiorul fiind repictat integral. Chiar daca au existat intervale de timp, cand resedinta este parasita temporar in favoarea Bucurestilor, concomitent cu distrugerile provocate de razboaie cum sunt cele de la sfarsitul secolului al XVI-lea si inceputul celui urmator, sau dupa 1660, pana la domnia lui Brancoveanu, revenirea voievodului la Targoviste ducea automat si la refacerea vechii curti voievodale. Insa, dupa sfarsitul tragic al lui Constantin Brancoveanu, din 1714, Curtea Domneasca, fiind parasita definitiv in favoarea noii capitale, se degradeaza progresiv,  majoritatea constructiilor existente pana la acea  data cazand in stare de ruina.

image

In secolul al XIX-lea ruinele Curtii Domnesti simbol national al unui trecut incarcat de glorie, vor juca un rol de seama in renasterea spirituala si politica a tarii.  Restaurarile incep inca de timpuriu, intre 1847 si 1852, din initiativa printului Gheorghe Bibescu, cu Turnul Chindia. Mai tarziu, Comisiunea Monumentelor Istorice, intre 1907-1910, restaureaza Biserica Mare Domneasca, iar, peste 30 de ani, arheologul targovistean Virgil Draghiceanu degajeaza ruinele aflate in partea de nord – est a ansamblului. Cele mai ample lucrari de restaurare si cercetare sunt intreprinse intre 1960 si 1977, pe intreaga suprafata a Curtii Domnesti. Din anul 1967 Curtea Domneasca este transformata in ansamblu muzeal al Muzeului Judetean Dambovita. In prezent, face parte din Complexul National Muzeal „Curtea Domneasca” Targoviste.

In afara de muzeul in aer liber, in Turnul Chindia functioneaza o expozitie documentara, dedicata lui Vlad Tepes, un Lapidarium la subsolul palatului ridicat de Petru Cercel, in Biserica Mare Domneasca o expozitie de arta religioasa si o expozitie tematica privind istoricul restaurarilor ansamblului, in Casa Balasa.

Târgovişte

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite