Semnal de alarmă. „Degeaba societatea românească cere calitate la drumuri, dar nu oferă personal calificat”
0
Numai în Moldova, firmele specializate în construirea de drumuri şi poduri ar avea nevoie de circa 1.800 de muncitori şi tehnicieni calificaţi, iar instituţiile publice încă aproximativ 1.000. Problema este că niciun liceu din România nu mai califică personal pentru domeniul infrastructurii rutiere
Vicepreşedintele filialei Moldova „Neculai Tăutu” a Asociaţiei Profesionale Drumuri şi Poduri România, Neculai Popovici, a declarat pentru „Adevărul” că nicio instituţie de învăţământ din România nu mai califică personal pentru domeniul infrastructurii rutiere. El s-a referit la licee, respectiv şcoli profesionale.
„Fiecare comună sau oraş trebuie să aibă un tehnician cantonier, cu liceu, iar aceste posturi sunt ocupate de instalatori, fochişti, croitori etc (n.red cantonierul este persoana care are sarcina de a supraveghea şi întreţine o anumită porţiune de şosea sau de cale ferată). Administraţiile drumurilor naţionale şi judeţene au nevoie de personal calificat (muncitori şi tehnicieni), dar nefiind absolvenţi din domeniu sunt înlocuiţi cu angajaţi pregătiţi pentru alte meserii. De aceea, la drumuri lucrează mai mult muncitori necalificaţi. Cei care mai sunt calificaţi sunt în prag de pensionare, iar alţii în loc nu mai vin. Nu există nici măcar cursuri de calificare la locul de muncă. Doar la Universitatea Tehnică Iaşi există specialitatea inginer Căi Ferate Drumuri Poduri, dar care au studenţi care au absolvit licee de alte profile, neavând o continuitate în pregătire”, a declarat Neculai Popovici.
El a explicat că numai în firmele din Moldova, specializate pe drumuri şi poduri, ar fi nevoie de circa 1.800 de muncitori şi tehnicieni calificaţi şi peste 300 de ingineri de căi ferate, drumuri şi poduri. Şi primăriile, respectiv consiliile judeţene din regiune, ar avea nevoie de peste 1.000 de muncitori calificaţi (cantonieri, picheri, brigadieri, asfaltatori, deservenţi etc). În următorii ani nevoile ar fi şi mai mari pentru că vor fi şi mai multe şantiere.
„Au crescut şi salariile, acum sunt atractive pentru cei calificaţi. Se vor aduce 100.000 de străini din Asia, care nu sunt nici ei calificaţi. Din şcoli nu iese niciun calificat, iar din facultatea de la Iaşi ies anual doar circa 50 de ingineri... Deci este nevoie de absolvenţi în infrastructura rutieră, dar şcolile din fiecare judeţ care cândva au avut asemenea profil se desfiinţează. Se motivează că niciun agent economic, primărie, administraţie de drumuri nu a încheiat contract cu şcolile pentru a şcolariza contra cost. Este inutilă discuţia, atâta timp cât trebuie avută în vedere şcolarizarea în timp, iar cererile sunt de la foarte multe persoane juridice”, a adăugat Neculai Popovici.
El a explicat că un demers în ceea ce priveşte şcolarizarea a fost făcut de Asociaţia Profesională de Drumuri şi Poduri din România, dar agenţia naţională care trebuie să hotărască reluarea calificărilor din acest domeniu „a preferat să facă jocuri de glezne, trimiţându-i să-şi rezolve singuri doleanţele la şcoli”.
„Aşadar, degeaba societatea românească cere calitate şi profesionalism în construirea, repararea şi administrarea drumurilor, dar nu oferă şi personalul calificat, care să corespundă cerinţelor şi exigenţelor actuale”, a mai spus vicepreşedintele Asociaţiei „Neculai Tăutu”.
Ce spun autorităţile şi firmele de profil
Şeful Inspectoratului Şcolar Suceava, Grigore Bocanci, a confirmat pentru „Adevărul” că şcolile din judeţ nu califică personal pentru domeniul infrastructurii rutiere. Confirmarea a venit şi din partea inspectorului general adjunct al instituţiei, Ioan Puiu.
Contactat telefonic, primarul comunei Adâncata, Viorel Cucu, a explicat că nu are în organigramă un post pentru cantonier deoarece consideră că sarcinile unui muncitor calificat în drumuri şi poduri pot fi preluate de asistaţii social.
Primarul comunei Şcheia, Vasile Andriciuc, cea mai bogată localitate rurală din judeţul Suceava şi una dintre cele mai bogate din România, spune că numai pe vremea comuniştilor existau cantonieri. „Dacă apare o groapă pe undeva, dacă avem probleme, ne anunţă Poliţia Locală şi viceprimarul”, a declarat alesul local. Ulterior, gropile sunt astupate de firmele private contractate de primărie pentru întreţinerea drumurilor.
„Ar fi extraordinar dacă şcolile şi-ar asuma calificarea muncitorilor”
În lipsa personalului calificat de unităţi de învăţământ, firmele de profil se descurcă aşa cum pot. Directorul SUCT Suceava, Dumitru Popescu, a spus că muncitorii săi sunt calificaţi la locul de muncă, unii cu ajutorul unor programe europene. „La ora actuală, nu ducem lipsă de personal. Ne-am adus muncitorii şi de la 100 de kilometri distanţă. Vara le oferim masă, cazare. Iarna ne străduim să le plătim măcar 75% din salarii. Ar fi extraordinar dacă şcolile şi-ar asuma calificarea muncitorilor”, a declarat constructorul. Dumitru Popescu a mai spus că anul trecut a reuşit să califice 4 mecanici, la Braşov. Problema este că există riscul ca după ce firma acoperă costurile calificării, muncitorii să îşi găsească alte locuri de muncă, fie în ţară, fie în străinătate.
Un muncitor calificat în domeniul construcţiilor câştigă pe timp de vară, în mână, între 3.500 – 4.000 de lei. Salariul unui muncitor necalificat ajunge la 3.000 de lei.
Se încarcă comentariile...
