Pseudonimele scriitorilor români. Cine au fost de fapt Dan Barbilian, Mihail Ursachi şi Dimitrie Cosmad

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Scriitorii români au ales să-şi semneze operele folosind pseudonime, astfel că în prezent numele Mihail Ursachi, Ana Câmpeanu, Grigore Pişculescu, Alexandra Gavrilescu şi Dimitrie Cosmad nu ne sugerează nimic.

În societatea actuală, când mai toată lumea îşi petrece timpul în mediul virtual, pseudonimul a devenit un fel de modă. Iniţial pseudonimele erau utilizate doar de scriitori sau jurnalişti, care încercau să se protejeze atunci când făceau dezvăluiri importante despre persoane influente. Uneori, adevăratul nume al unui scriitor chiar poate dezvălui o adevărată poveste. În cele ce urmează vă vom prezenta o serie de scriitori români ce au ales să-şi semneze operele sub altă identitate.  

Prozatorul Mihail Sadoveanu (1880 – 1961), când s-a căsătorit pentru a doua oară, la starea civilă a prezentat documente având numele de Mihail Ursachi. Atunci când s-a născut părinţii scriitorului nu erau căsătoriţi legal, iar el a fost înregistrat cu numele mamei sale – ”Ursachi”. Sadoveanu a fost doar un pseudonim cu care marele prozator îşi semna operele.

Prima poezie a marelui poet Mihai Eminescu (1850 – 1889) – ”De-aş avea” a fost publicată în anul 1866 în revista ”Familia”. Directorul acestei publicaţii, Iosif Vulcan, a apreciat că sună mai româneşte Eminescu, astfel că i-a schimbat numele din Mihai Eminovici în Mihai Eminescu.

Şi marea iubire a poetului, Veronica Micle (1850 – 1889), se numea de fapt Ana Câmpeanu. Ea şi-a schimbat prenumele atunci când se afla la Şcoala Centrală de Fete din Iaşi, iar numele de Micle l-a preluat de la soţul ei Ştefan Micle.

Barbu Ştefănescu Delavrancea (1858 – 1918)  s-a născut cu numele de Barbu Ştefănescu, însă în 1884, când a reluat colaborarea cu România Liberă şi-a luat numele literar de Barbu Delavrancea, ortografiat la început ”de la Vrancea”.

Gala Galaction (1879 – 1961) a decis să folosească acest nume pentru a-şi semna operele literare. Părintele Grigore Pişculescu, după numele său real, a fost un preot ortodox, scriitor de opere literare şi profesor universitar de teologie.

Anton Pann (1797 – 1854), compozitorul muzicii imnului românesc ”Deşteaptă-te Române”, se numea defapt Antonie Pantaleon Petroveanu.

Poeta Otilia Cazimir (1895 – 1967) s-a născut în localitatea Cotu Vameş din judeţul Neamţ, având numele de Alexandra Gavrilescu. Pseudonimul de Otilia Cazimir i-a fost ales de prozatorul Mihail Sadoveanu şi de criticul literar Garabet Ibrăileanu.

Poetul simbolist George Bacovia (1881 – 1957), care este cunoscut pentru poeziile sale ”Plumb”, ”Scântei galbene” sau ”Comedii în fond”, s-a născut cu numele de Gheorghe Vasiliu.  

Numele Ion Barbu (1895 – 1961) este cunoscut în literatura română, însă numele real al poetului – Dan Barbilian – este unul sonor în domeniul matematicii.

Poetul Dimitrie Bolintineanu (1819 - 1872), pe numele său adevărat Dimitrie Cosmad, s-a născut în localitatea Bolintinu din Vale, din judeţul Giurgiu, localitate după care şi-a ales numele.

Alte ştiri pe această temă:

Aventurile scriitorului Jean Bart, cel care a împrumutat numele unui faimos corsar. A fost elevul lui Creangă şi a scris primul roman al unui port românesc

Familia Mitzurei Arghezi. Manuscrisele tatălui său, la Editura Minerva

Povestea neştiută a regelui umorului din România, Ion Pribeagu, evreul  care a inventat-o pe „Zaraza“ şi i-a adus faimă lui Constantin Tănase

Suceava



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite