Misterele turnurilor medievale ale Sucevei: Turnul Roşu – de la sângele vărsat în luptele cu turcii, Turnul lui Lăpuşneanu – punct de observaţie

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Turnul Roşu din Suceava, FOTO: Cezar Suceveanu
Turnul Roşu din Suceava, FOTO: Cezar Suceveanu

Turnul Roşu, construit în anul 1513, este cel mai vechi turn medieval din Suceava. Turnul Bisericii armeneşti Sfânta Crucea, Turnul lui Lăpuşneanul, Turnul lui Petru Şchiopul şi Turnul Mănăstirii Zamca, construite în secolele XV-XVI, sunt unele dintre cele mai importante obiective turistice din oraş, fiecare având povestea sa.

Turnurile medievale ale Sucevei sunt unele dintre cele mai importante obiective turistice din oraş. Cel mai vechi turn medieval al Sucevei, care este şi astăzi în picioare, este turnul-clopotniţă al Bisericii armeneşti Sfântul Simion sau Turnul Roşu, construit în anul 1513, fiind urmat ca vechime de turnul Bisericii Armeneşti Sfânta Cruce, Turnul lui Lăpuşneanu de la Biserica Sfântul Dumitru, Turnul lui Petru Şchiopul prin care se intră în incinta Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou şi turnul de strajă al Mănăstirii Zamca, fiecare dintre aceste turnuri având povestea sa.

Turnul Roşu a fost construit în anul 1513, materialul folosit fiind cărămida, de unde şi scurgerea de culoare roşie care, străbătând tencuiala, a pătat zidurile şi a dat numele turnului. Acesta are o înălţime de 28 de metri, fiind printre cele mai înalte turnuri medievale din Suceava. La începutul secolului al XVI-le, Turnul Roşu marca limita superioară a cartierului armenesc din vatra oraşului.

Originea denumirii turnului poate fi pusă şi pe seama unei legende. Se pare că la sfârşitul secolului al XVII-lea, trupele poloneze ale regelui Ioan III Sobieski s-au luptat cu trupele turceşti şi cele moldoveneşti, unite pentru a-i alunga pe invadatori. Luptele s-au purtat pe Strada Armenească, în dreptul bisericii armeneşti. Se spune că la cât sânge a curs atunci, zidurile clopotniţei deveniseră de-a dreptul roşii, încât de atunci i-a rămas denumirea de Turnul Roşu.

În ultimii ani, experţii restauratori care fac lucrări de consolidare la Biserica Sfântul Simion au atras atenţia cu privire la faptul că Turnul Roşu este un obiectiv cu risc ridicat de prăbuşire în caz de cutremur. Acest risc se accentuează ca urmare a trepidaţiilor produse de maşinile care circulă chiar pe la baza turnului, precum şi a vibraţiilor de rezonanţă produse de sunetul cloportelor.

Turnul lui Lăpuşneanu – cel mai înalt turn de biserică din Suceava

Al doilea turn ca vechime este cel al unei alte biserici armeneşti, Biserica Sfânta Cruce, ridicată în anul 1521, în locul unei biserici mai vechi din lemn. Turnul, care nu este foarte înalt, a fost aproape de a fi demolat la începutul secolului XX, atunci când, din cauza căii ferate care trecea pe lângă biserică s-a prăbuşit bolta naosului şi turla bisericii. Odată cu renunţarea la această linie ferată urbană a făcut ca turnul să fie în picioare şi în zilele noastre.

Lângă biserica Sfântul Dumitru, din centrul Sucevei, domnitorul Alexandru Lăpuşneanu a construit între anii 1560-1561 un turn-clopotniţă cu trei etaje şi cu ziduri de doi metri grosime. La baza turnului soclul din piatră cioplită este puţin ieşit în afară. Turnul a refăcut, în anul 1845, atunci fiindu-i adăugat un nou etaj în forma unei turle cu bază octogonală, peste care se înalţă vârful acoperişului. În prezent, turnul are 40 de metri înălţime, fiind cel mai înalt turn de biserică din Suceava.

În decursul timpului, turnul a îndeplinit rosturi administrative complexe, el dominând prin înălţimea sa întreaga panoramă a oraşului atât în Evul Mediu, cât şi în epoca modernă. El a fost folosit de pompierii suceveni, între anii 1867-1910, ca turn de observare a incendiilor.

Turnul Mănăstirii Zamca avea rol de turn de strajă

Turnul Zamca

Turnul-clopotniţă de la biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, din curtea Mânâstirii Sfântul Ioan din Suceava, a fost ridicat în anul 1589 de Petru Şchiopu, o dată cu mutarea în acest lăcaş de cult a moaştelor Sfântului Ioan cel Nou. Turnul a câştigat în înălţime şi măreţie, acum măsoară 34 de metri, în urma restaurărilor realizate, între anii 1898-1910, de către arhitectul Karl Romstorfer, care i-a mai adăugat un etaj, turla şi a decorat partea superioară a zidurilor cu firide şi cu ocniţe.

Turnul-clopotniţă al Mănăstirii Zamca a fost construit în anul 1606 şi are o înălţime de 26 de metri. La parter se află un gang boltit prin care se intra în mănăstire. Urcând nişte scări în spirală din interiorul curţii şi mergând printr-un coridor se putea ajunge la primul etaj unde era un paraclis cu hramul Sfântul Grigorie Luminătorul. Încăperea de la etajul al doilea avea rol de clopotniţă şi de loc de strajă. În secolul al XX-lea, era imposibil să ajungi în turn, deoarece scările de piatră au fost distruse.

În anul 2007 s-au început o serie de lucrări la turn, realizându-se refacerea şarpantei şi acoperirea cu învelitoare de cupru a turnului, în vârful căruia a fost montată o cruce, precum şi o instalaţie de paratrăsnet. S-au făcut lucrări de refacere a structurii şi suprastructurii, care au durat o lungă perioadă, având drept cauză lipsa banilor. 

Alte ştiri din Suceava:

S-a ales praful de cel mai mare producător de hârtie din ţară

FOTO Urrire ca în filme pentru prinderea a doi hoţi care au lăsat jumătate de judeţ fără semnal la telefon

VIDEO Pacea de la Crucea între mineri şministrul Energiei: salarii şi pensii mai mari pentru angajaţiminei de uraniu

Îngroziţi de război, românii din Ucraina fug de înrolare. Oficiali ucraineni acuză România că găzduieşte recruţii dispăruţi

Femeia care s-a vindecat de cancer în fază terminală, în mod miraculos, dezvăluie reţeta-minune prin care a fentat moartea

 

Suceava



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite