Câţi copii a avut Ştefan cel Mare? Controversa celor opt copii din flori ai domnitorului - ce au descoperit istoricii
0
Chiar dacă în memoria colectivă, Ştefan cel Mare este văzut ca un bărbat care ar avea o mulţime de copii din afara căsătoriei, istoricii au reuşit să arate că singurul fiu nelegitim al lui Ştefan este Petru Rareş. Comuniştii sunt cei care au pornit o campanie de denigrare a marelui voievod, reuşind să-i determine pe scriitorii vremii să-i construiască lui Ştefan un portret de şoţ infidel.
Ştefan cel Mare, cunoscutul voievod al Moldovei, a căpătat de-a lungul timpului imaginea unui bărbat care a călcat de mai multe ori strâmb în afara căsătoriei însă această legendă nu a putut fi confirmată de istorici.
Ştefan s-a născut în anul 1433, fiind fiului lui Bogdan II, în vârstă de 21 de ani, şi al Mariei Mustaţă, care avea doar 15 ani când l-a născut pe cel ce avea să devină unul dintre cei mai importanţi voievozi români. Istoria arată că şi Ştefan cel Mare a fost „copil din flori“, deoarece relaţia dintre Bogdan II şi mama domnitorului s-a oficializat abia în 1439, când Ştefan avea deja vârsta de şase ani, după cum afirmă profesorul de istorie sucevean Ilie Gliga.
Ştefan cel Mare, cel care a condus Moldova în perioada 1457 - 1504, a fost căsătorit de trei ori şi a avut opt copii legitimi. Prima nevastă a lui Ştefan a fost Evdochia din Kiev cu care s-a căsătorit în 1463 şi cu care a avut trei copii, pe Alexandru, Petru şi pe Elena, cea care avea să devină soţia lui Ivan Ivanovici, moştenitorul cneazului Moscovei.
Evdochia a murit pe 25 noiembrie 1467 şi a fost înmormântată în Biserica Mirăuţi din Suceava. Despre Alexandru, cel care ar fi trebuit să-l urmeze pe Ştefan la cârma Moldovei, se ştie că a murit în 1496, în timp ce fratele său Petru s-a stins din viaţă la vârsta de doar un an, în anul 1466. Despre Elena se ştie că a avut o viaţă grea după moartea lui Ivan Ivanovici, când chiar a fost arestată şi a murit în închisoare, în anul 1505. Ea a fost înmormântată în Mănăstirea Voznesenskaia cu numele de Elena Voloşanca, cum o numea socrul ei.
A doua căsătorie a lui Ştefan cel Mare a avut loc în luna septembrie 1472, când domnitorul moldovean a luat-o de nevastă pe Maria de Mangop. Cu aceasta Ştefan a avut doi băieţi, Ilie şi Bogdan, despre care se spune că ar fi fost gemeni şi că au decedat la vârste fragede, Ilie chiar în 1473, în anul naşterii, în timp ce Bogdan s-a stins la vârsta de şase ani, în 1479. Maria de Mangop a murit la cinci ani după căsătorie, în 1477, fiind înmormântată în biserica Mănăstirii Putna.
Cea de-a treia şi ultima căsătorie a lui Ştefan cel Mare a avut loc în anul 1480, când soţie i-a devenit Maria Voichiţa, fiica lui Radu cel Frumos, domnitorul Ţării Româneşti şi fratele lui Vlad Ţepeş. Dacă Ştefan avea 45 de ani, ultima sa nevastă avea doar 18 ani şi a fost luată ostatică de domnitorul moldovean, împreună cu mama ei, încă din anul 1473. În urma acestei ultime căsnicii, Ştefan a avut trei copii, respectiv pe fiul Bogdan, cel care l-a urmat la tronul Moldovei după moarte, şi fiicele Ana şi Maria - Chejna.
Povestea copiilor nelegitimi ai lui Ştefan cel Mare
Despre copiii nelegitimi ai lui Ştefan cel Mare există tot felul de poveşti şi chiar a fost lansat de-a lungul timpului zvonul că numărul lor s-ar ridica la opt. Singurul despre care se poate spune cu certitudine că este fiul lui Ştefan din afara căsătoriei este Petru Rareş, fost domnitor al Moldovei între 1527 - 1538 şi 1541 - 1546. Despre Petru Rareş se ştie că s-a născut în 1483, ca urmare a unei relaţii dintre Ştefan cel Mare şi o anume Maria Rareşoaia.
Cronicarul Grigore Ureche a arătat că Petru Rareş a reuşit să devină domnitorul Moldovei cu ajutorul boierilor, dar şi a târgoveţilor, precum şi a cuvintelor spuse de Ştefan cel Mare pe patul de moarte, „bolnav la Hotin au lăsat cuvântul, că dacă va săvârşi el, să nu puie pre altul la domnie, ci pre Pătru Măjariul, ce l-au poreclit Rareş, despre numele muierii ce au fost după alt bărbat, târgoveţ din Hârlău”.
Alexandru, fiul Maruşcăi, aşa cum apare în pomelnicul Mănăstirii Bistriţa ar fi unul dintre copii nelegitimi ai lui Ştefan cel Mare, însă despre această Maruşca nu a putut afla nimeni mare lucru. Totuşi, se pare că ar fi vorba despre o eroare, acest Alexandru fiind defapt fiul Evdochiei din Kiev, prima soţie a domnitorului moldovean. Într-un act al Mănăstirea Zografu din Muntele Athos, în pomelnicul trimis de Ştefan în anul 1466, acesta cerea să fie trecuţi „şi pe doamna mea lângă domnia mea şi pe copii noştri dăruiţi de Dumnezeu Alexandru şi Elena”.
Un caz asemănător este cel al lui Bogdan cel Orb. Nicolae Iorga a lansat ipoteza că Bogdan este fiu nelegitim, susţinând că el a fost născut de Maria Voichiţa în perioada în care Ştefan cel Mare era căsătorit cu Maria de Mangop. Această ipoteză a fost infirmată după ce a ieşit la iveală că domnitorul moldovean a avut doi fii cu numele de Bogdan, unul cu Maria de Mangop, iar celălalt cu Maria Voichiţa.
Maria Mangop, soţia lui Ştefan cel Mare
Şi despre Petraşco de la Putna s-a considerat că a fost unul dintre fii nelegitimi ai lui Ştefan, însă şi această ipoteză a fost demontată de istorici pentru că el a fost înmormântat la Putna, în necropola domnească, semn că era fiu legitim al domnitorului, mai exact fiu al Evdochiei din Kiev.
O scrisoare trimisă de boierii munteni lui Ştefan cel Mare a reuşit să conducă la ideea că domnitorul moldovean ar avea un fiu pe nume Mircea. În acea scrisoare boierii îi reproşau voievodului moldovean că vrea să-l pună la cârma Ţării Româneşti pe fiul Călţunei, care ar fi fiul său. De fapt, fiu în limbaj diplomatic însemna subordonat, Mircea fiind fiul lui Vlad Dracul şi fratele lui Vlad Ţepeş.
Şi despre Ioan, cel care s-a intitulat "rege al Moldovei" şi Ştefan Lăcustă s-a spus că ar fi copii lui Ştefan cel Mare, însă istoricii au descoperit că ambii erau nepoţii domnitorului. O familie de nobil ruşi au lansat un zvon că ar fi urmaşi ai lui Ştefan cel Mare, avându-l ca strămoş pe Ioan, fratele Elenei, fiica domnitorului moldovean care s-a căsătorit la Moscova. Ca şi în celelalte cazuri, nu există nici un document care să confirme această poveste.
Evdochia de Kiev, prima soţie a lui Ştefan cel Mare
„În ciuda faptului că despre Ştefan cel Mare se spune că ar fi avut foarte mulţi copii din flori nu se poate dovedi că el ar fi avut mai mult decât un fiu nelegitim, respectiv pe Petru Rareş. După canonizarea sa, tot mai multe voci au apărut cu tot felul de ipoteze cum că marele voievod ar fi avut ba 8, ba 33, ba peste 100 de copii din afara căsătoriei, încercându-se probabil să fie introdusă în memoria colectivă ideea că nu ar fi trebuit să fie făcut sfânt. O primă etapă din campania de denigrare a lui Ştefan cel Mare a început în perioada comunismului, când mai mulţi scriitori au folosit în operele lor, poveşti cu fii sau fiice nelegitime ale domnitorului moldovean. Aş putea spune că, în afară de Petru Rareş, ceilalţi copii ai lui Ştefan cel Mare nu s-au născut din aventurile sale, ci din imaginaţia scriitorilor, inventivitatea istoricilor şi răutatea cârcotaşilor“, a declarat profesorul Ilie Gliga.
De altfel, Mihail Sadoveanu în romanul istoric „Neamul Şoimăreştilor“, a indus impresia că Ştefan cel Mare ar fi avut un obicei de a „călca pe alături“. Cum pe baza romanului, în anul 1965 a apărut şi filmul „Neamul Şoimăreştilor“, imaginea de şoţ infidel a lui Ştefan cel Mare, care ar avea o mulţime de copii din flori, s-a răspândit mult mai uşor printre români. Şi imaginaţia lui Barbu Ştefănescu Delavrancea a ajutat la crearea portetului lui Ştefan cel Mare ca mare aventurier. În drama „Apus de soare“, Delavrancea a inventat o fiică de-a lui Ştefan, pe nume Oana, care l-ar fi salvat pe domnitor de la moarte, după ce l-a anunţat că boierii pregătesc un complot împotriva sa.
Se încarcă comentariile...
