O româncă a investit 2 milioane de euro în conacul unui fost ministru de Externe al Bulgariei, exilat la noi. Clădirea s-a transformat într-o bijuterie turistică
0La aproape 60 de kilometri de Bucureşti, în Manasia, judeţul Ialomiţa, o adevărată bijuterie arhitectonică veche de peste un secol a fost pusă în valoare printr-o investiţie privată. Conacul Manasia este astăzi principalul punct de atracţie din întreg Bărăganul, un loc unde istoria şi frumosul împart acelaşi acoperiş.
Istoria conacului de la Manasia începe să se scrie încă din anul 1839, când Efrem Obrenovici, fratele regelui Serbiei, cumpără moşia pe care se află în prezent imobilul de la domnitorul Alexandru Ipsilanti.
După a doua jumătate a secolului XIX, Obrenovici vinde terenul lui Ion Hagianoff, fostul ministru de externe al Bulgariei, exilat în România. După 1879, Hagianoff construieşte conacul, clădire care se păstrează şi în prezent.
IAS-ul de la Manasia
Până în anii comunismului, conacul reprezenta un adevărat punct de reper pentru protipendada bucureşteană, care venea aici să petreacă timpul liber, în zilele sfârşitului de săptămână. Regimul comunist, transformă însă locaţia într-un IAS, devenit apoi grădiniţă.
După 1990, conacul de la Manasia intră într-un adevărat con de umbră, vreme de aproape două decenii el fiind lăsat în paragină.
Perla de 2 milioane de euro
În anul 2006, domeniul de la Manasia este cumpărat de Ariadna Lowendal, nepoată după mamă a celebrului pictor german George Lovwndal.
Cu două milioane de euro, aceasta reuşeşte să transforme clădirea ruinată a conacului, într-o adevărată bijuterie arhitectonică şi să-i reda strălucirea pe care a avut-o cu mai bine de 100 de ani în urmă. Restaurarea a durat cinci ani, din 2008 şi până în 2013, timp în care echipe de arhitecţi şi specialişti în design interior au lucrat zi şi noapte pentru a îmbunătăţi imaginea imobilului.
„Din clădirea originală nu s-au mai putut păstra decât uşile mari de la intrare şi tocăria de la geamuri. Efortul a fost imens şi s-a muncit foarte mult. Gândiţi-vă că doar pentru vopsitul pereţilor s-au folosit 59 de combinaţii de culoare, pentru a se reda cât mai fidel atmosfera de odinioară” susţine Corina Radu, ghid în minunata lume ţesută în jurul conacului de la Manasia.
Legendele unui conac
Domeniul amplasat aproape de Bucureşti este astăzi principalul punct de atracţie din Ialomiţa. Datorită manierei în care a fost restaurat, conacul Manasia este considerat singurul monument istoric din judeţ ce intră în categoria A. În interior, impresionatul imobil are nouă camere, fiecare diferit amenajată. La ultimul etaj, se află mansarda în care se găsesc obiecte de mobilier vechi, jucării pentru copii, iar piesa de rezistenţă o reprezintă două reflectoare aduse tocmai de pe platourile de filmare de la Hollywood.
„Camera a fost gândită pentru organizarea de expoziţii de pictură sau fotografie. De asemenea, ne-am dorit să fie un fel de camera-cu-jucării-a-bunicii, tocmai de aceea aici sunt multe jucării!” explică Corina Radu. De asemenea, trebuie menţionat că toate piesele de mobilier de la conac sunt achiziţionate la licitaţii de artă organizate în mari capitale europene. De la Paris, la Copenhaga şi apoi la Viena, conacul de la Manasia păstrează câte un colţişor din istoria lumii.
Un etaj mai jos se află camera orientală, locul preferat al Mariei Claire Hagianoff, soţia lui Ion Hagianoff. O legendă spune că aici se întâlnea cu prietenele ei şi discutau despre politică şi modă, într-o vreme în care doamnele din înalta societate erau excluse din viaţa politică.
„Tot mobilierul a fost achiziţionat de la licitaţii organizate în Franţa, Elveţia, Danemarca sau Austria. Piesele sunt extrem de valoroase” mai spune Corina Radu. La câţiva paşi distanţă de odaia preferată a moşierei Marie Claire Hagianoff, o încăpere mică adăposteşte alte mobile şi tablouri rafinate. Piesa de rezistenţă o reprezintă o bibliotecă achiziţionată la o licitaţie de artă şi care a aparţinut unui celebru notar din Los Angeles.
Legenda locului spune că în trecut aici era o adevărată „cameră a secretelor”, unde boierul Haginaoff se retrăgea în secret cu partenerii săi de afaceri şi nimeni nu avea voie să intre. „Legenda spune că Hagianoff se retrăgea aici, trăgea draperiile, stingea lumina şi apoi încuia uşa. Nimeni nu a putut să afle vreodată ce se întâmpla în această cameră” adaugă Corina Radu.
O altă legendă aminteşte faptul că în actualul salon alb de la parter se afla un bar, iar în timpul partidei de poker moşierul Hagianoff şi-a câştigat arhitectul care a realizat parcul domeniului.
Natura la ea acasă
În spatele conacului se întinde, pe o suprafaţă de aproximativ un hectar, un parc imens. Locul este un adevărat monument al naturii, aici existând platani şi stejari, plantaţi în anii în care conacul a început să se construiască. Cei care vor să viziteze acest loc unic trebuie să ştie faptul că porţie conacului se deschid în fiecare zi de duminică, între orele 10,00 şi 18,00, iar biletul de intrare costă 35 de lei.
Citiţi şi: