FOTO Ruină abonată la banii publici: ferma Model de la Perieţi, o epavă de 1,4 milioane de lei
0
Unul dintre cele mai mari monumente istorice din Ialomiţa consumă bani publici inutil. Este cazul Fermei Model de la Perieţi, din proprietatea Muzeului Naţional al Agriculturii. Deşi se află într-o stare avansată de degradare, ruina este abonată la banii publici. Guvernamentale sau locale, Ferma Model de la Perieţi a înghiţit în 11 ani fonduri în valoare 1,4 milioane de lei pentru lucrări de reabilitare făcute de mântuială.
Ruina din Perieţi
Istoria Fermei Model de la Perieţi începe cu câţiva ani înainte de izbucnirea celui De Al Doilea Război Mondial, mai exact în anul 1933.
Cel care o construieşte, spun documentele de arhivă, este Aureliu I. Popescu, un ilustru secretar de stat al Ministerului Industriilor şi Comerţului. În acele timpuri, obiectivul a fost considerat cea mai mare fermă horticolă din sud-estul Europei.
La Perieţi se produceau seminţe şi răsaduri de legume care erau exportate în cele mai importante ţări de pe continent. La 81 de ani distanţă, istoria Fermei Model de la Perieţi se pierde din indolenţa autorităţilor.
Obiectivul se află într-o continuă stare de degradare. Întinsă pe o suprafaţă de 5,4 hectare şi avînd în incintă 18 clădiri, ferma de la Perieţi este complet devastată. Conacele, magaziile şi grajdurile din alcătuirea sa sînt distruse, iar curtea arată ca o pârloagă.
O mare parte dintre obiective abia dacă se mai zăresc din buruienile crescute la tot pasul, în timp ce fostele sedii unde se produceau seminţele de plante mai au în picioare doar câţiva stâlpi de susţinere. Starea deplorabilă a monumentului este confirmată chiar de către Muzeul Naţional al Agriculturii, proprietarul actual al fermei.
Într-un raport pe baza căruia s-a încercat obţinerea unei linii de finanţare de 2 milioane de euro din fonduri europene instituţia de la Slobozia descrie pe larg stadiul actual al fiecărei clădiri din curtea fermei:
«Atelier de 523 mp-ruină; conac/grădiniţă/sediu administrativ 458 mp-ruină; locuinţe/magazii 421 mp-stare proastă; clădire socială (cazare muncitori-sală mese) 674 mp-stare proastă; magazin 62 mp-stare proastă; remiză 69 mp-ruină; locuinţe/magazii 421 mp-stare proastă...», iar exemplele pot continua.
Pereţi de rigips de 1,3 milioane de lei
În ciuda stadiului avansat de degradare, Ferma Model de la Perieţi este constant alimentată cu bani publici. Liniile de finanţare către acest obiectiv, aflat pe lista monumentelor istorice de interes local după cum spun scriptele Muzeului Naţional al Agriculturii, s-au deschis în anul 2005, dată la care ferma intră în proprietatea instituţiei.
La această dată, Ministerul Culturii oferă suma de 1,3 milioane de lei pentru ca ferma să beneficieze de reabilitare totală. În ciuda efortului financiar făcut de oficialii de la Bucureşti, reabilitarea Fermei Model de la Perieţi a fost sistată.
În urma unui control al Direcţiei Judeţene de Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Ialomiţa s-a constatat faptul că banii ministerului de resort au fost risipiţi în van.
Reabilitarea fermei din Perieţi a fost făcută de mântuială. Experţii instituţiei au constatat faptul că proiectul de reabilitare nu a fost respectat.
Astfel, s-a constatat faptul că sumele au fost investite în pereţi şi tavane de rigips, iar cantităţi importante de materiale de construcţii au început să dispară din incinta şantierului. De la banii guvernamentali, ferma din Perieţi a început să înghită şi fonduri locale.
În 2010, Muzeul Naţional al Agriculturii cheltuie 55 mii de lei, din bugetul judeţului Ialomiţa, pentru studiul de fezabilitate necesar atragerii fondurilor de reabilitare oferite de autorităţile norvegiene.
Eforturile muzeografilor din Slobozia de a-i convinge pe nordici să le susţină financiar obiectivul au fost zadarnice. Proiectul Muzeului Naţional al Agriculturii a fost respins, însă firmei de proiectare Graphic Studio SRL i-au fost plătiţi cei 55 mii de lei.
«Nu ştim de ce a fost respins acest proiect. Aşa au considerat domnii din Norvegia!» declară laconic Gheorghe Petre, directorul Muzeului Naţional al Agriculturii, pentru ziarul independentoline.ro . Singura investiţie durabilă din incinta fermei din Perieţi este o hală de 500 mp, în care sunt adăpostite câteva exponate care au aparţinut fermei. Pentru reamenajarea halei a fost nevoie de alţi 500 mii de lei, tot din bugetul judeţului.
Citiţi şi:
Cetatea teutonilor cum mai este numită cetatea din Feldioara este cea mai veche fortificaţie din Ţara Bârsei fiind atestată documentar de la 1225. Ajunsă ruină, ea este acum reabilitată de o firmă specializată în restaurarea monumentelor istorice
La Brăila, câteva dintre monumentele istorice dedicate eroilor au fost, în ultimii ani, vandalizate, furate, neglijate de autorităţile publice locale, ori mutilate prin intervenţii neautorizate cum ar fi văruirea sau placarea soclurilor cu faianţă.
Se încarcă comentariile...
