Ferma model de la Perieţi, distrusă de colectivizare. Povestea simbolului agriculturii din Bărăganul interbelic, transformat în CAP

0
Publicat:
Ultima actualizare:

La câţiva kilometri de Slobozia, în comuna Perieţi, se află astăzi ruinele fostei ferme care în perioada interbelică producea legume şi seminţe pentru legume pentru întreaga Europă. Considerată muzeu, ferma a rezistat cu greu colectivizării comuniste. A fost transformată în CAP, iar proprietarul său condamnat la ani grei de detenţie.

Începută în anul 1945, colectivizarea a reprezentat cel mai mare rău pe care regimul comunist instaurat la Bucureşti l-a putut face unui întreg popor.

Zeci de oameni au rămas fără agoniseala de-o viaţă, reprezentând terenurile agricole, şi au sfârşit în închisoare fiind consideraţi chiabur. Coşmarul a durat timp de 46 de ani, când se desfiinţează ultimele CAP-uri.

De furia roşie n-au scăpat nici monumentele istorice ale judeţului Ialomiţa. Un exemplu în acest sens este Ferma model de la Perieţi. Deţinută de moşierul Aureliu Popescu, ferma amplasată la câţiva kilometri de Slobozia a fost în perioada interbelică principalul furnizor de legume şi seminţe de legume pentru Europa de Vest.

image

În anii de glorie ai domeniului, aici se organizau studii de cercetare, precum şi experimente pentru diferite soiuri de legume, ferma fiind un reper important al lumii agrare a României interbelice.

Mirajul a durat până în anul 1946 când ferma de lângă Slobozia a fost confiscată de regimul comunist şi transformată în Cooperativă Agricolă de Producţie (CAP).

La momentul respectiv, ferma avea în patrimoniu zeci de utilaje agricole de ultimă generaţie, toate de fabricaţie germană, maşinării care aveau să fie confiscate şi distruse, iar ulterior înlocuite cu unele produse în URSS.

Pe lângă aceste utilaje, comuniştii au confiscat şi peste 500 de cai, boi de prăsilă sau rentă, porci sau oi, toate din cele mai bune rase. Mai mult decât atât, în 1949, la trei ani de la momentul confiscării, Aureliu Popescu a fost arestat şi închis pentru trei ani, fiind acuzat de săvârşirea unor crime de război.

Astăzi, Ferma model de la Perieţi a intrat în patrimoniul Muzeului Naţional al Agriculturii, instituţie care încearcă să facă rost de bani pentru a o reabilita şi-i reda strălucirea din perioada sa de glorie.

Alături de ferma de lângă Slobozia, datele istorice arată că în timpul colectivizării şi alte obiective de patrimoniu din Ialomiţa au fost transformate în CAP-uri sau crescătorii de pui şi găini. Este cazul conacului boierului Constantin Bolomey, aflat la cinci kilometri de Slobozia, conacului de la Maia-Catargi, casei compozitorului Ionel Perlea, din comuna Ograda, sau conacului Hagianoff de la Manasia.
 

image

Citiţi şi:

Patima roşie din Bărăgan. Istoria celor 11 sate unde au fost deportaţi „duşmanii poporului”

Dislocarea populaţiei din zonele considerate sensibile de către comunişti, în 1951 - 1956, a reprezentat una din cele mai represive măsuri ale regimului totalitar din România. Documentele arată că în toată această perioadă 40.000 de oameni, consideraţi „duşmani ai poporului” au fost deportaţi în 11 localităţi de pe raza judeţelor Ialomiţa şi Călăraşi, create special pentru ei.


FOTO Fundata, satul bănăţenilor deportaţi în Bărăgan

Câţiva bătrâni din localitatea Fundata, din judeţul Ialomiţa, mai păstrează şi acum vie amintirea anului 1951, când comuniştii au relocat aproape 40.000 de bănăţeni în Bărăgan, fiind consideraţi duşmani ai poporului.



FOTO Povestea neştiută a prizonierilor de culoare din Bărăgan

În perioada 1917-1919, în România au funcţionat patru lagăre germane pentru prizonierii de război francezi şi englezi de culoare. Două dintre acestea au fost construite în Bărăgan, la Slobozia şi la Mărculeşti. Informaţiile au fost descoperite de profesorul de istorie Vitalie Buzu.

Slobozia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite