Șansele șomerilor fără carte. Peste jumătate dintre cei fără loc de muncă, în Olt, au cel mult gimnaziul

În județul Olt, 36,69% dintre șomerii aflați în evidențele Agenției Județene de Ocupare a Forței de Muncă au ca nivel de instruire gimnaziul, iar 20% doar școala primară sau nici măcar atât. În aceste condiții, mai mult de jumătate au șanse mici sau foarte mici să-și găsească un loc de muncă.

În evidențe au ajuns persoane care nu au călcat niciodată la o bursă FOTO: Alina Mitran

Din totalul celor 7.378 șomeri aflați în evidențele AJOFM Olt la sfârșitul lunii septembrie, peste o treime (36,69%) au absolvit doar școala gimnazială. Alți peste 20% au nivel de instruire primar sau sunt fără studii, rezultând că mai mult de jumătate dintre șomeri sunt greu și foarte greu încadrabili, din pricina lipsei instruirii profesionale. La polul opus, șomerii cu nivel de studii postliceale reprezinta doar 1,31 % din total, iar cei cu studii superioare au o pondere de 1,59 %. Rata șomajului este mai mare în rândul bărbaților, care sunt cu peste 1.000 mai mulți, în Olt, decât femeile.

Cum a crescut substanțial șomajul față de luna precedentă

În septembrie, rata șomajului a ajuns în Olt la 5,70%, față de 4,57% în luna anterioară. Cei mai mulți șomeri nu au venit, însă, din producție, ci sunt șomeri „recuperați” și introduși în evidențele oficiale din rândul celor care nu și-au căutat niciodată de muncă. Asta pentru că AJOFM Olt a semnat peste 40 de parteneriate cu beneficiari de proiecte pentru tineri NEETS (tineri cu vârsta între 16 și 29 ani care nici nu învață, dar nici nu lucrează). Partenerii implicați au pornit, astfel, să identifice, în județele în care se implementează proiectele (cele mai multe proiecte se implementează într-o regiune de dezvoltare, respectiv S-V Oltenia, altele în mai multe regiuni, în funcție de parteneii implicați) tineri care să fie înrolați la cursuri de formare profesională și care ulterior să-și găsească un loc de muncă. Toți beneficiarii cursurilor primesc la absolvire și subvenții, în funcție de nivelul de pregătire acestea pornind de la câteva sute de lei și ajungând la câteva mii lei.

„În cadrul proiectelor sunt patru categorii de profilare pe care noi le facem – ușor ocupabili, care pot fi viitorii manageri de firme (n. red. – în proiecte se finanțează atât cursuri de antreprenoriat, cât și fonduri pentru deschiderea de mici afaceri), iar după, celelalte trei categorii – mediu ocupabil, greu ocupabil și foarte greu ocupabil. În toate punctele de lucru - Corabia, Drăgănești, Caracal, Balș și Slatina - am nominalizat, prin decizie, persoane care se ocupă de această profilare în discuții pe care le au față în față cu persoanele respective, și în funcție de dorința fiecăruia de a se implica și de a face un curs de calificare, și ulterior de a se angaja, stabilim în ce zonă se încadrează și ajutăm în sensul acesta”, a explicat directorul AJOFM Olt, Constantin Câtu.

„Dacă nimeni nu-i caută, nu le bate la poartă, așa rămân”

Responsabilii din proiecte contactează autoritățile locale și bat localitățile pentru a recruta tineri din grupul țintă. La fiecare vizită se duce vestea în sat, spune directorul AJOFM Olt, și pe lângă tineri ajung să li se adreseze specialiștilor și persoane din alte categorii de vârstă, care nici aceștia nu au fost anterior incluși în evidențe ca șomeri. Pentru cei peste 45 de ani, angajatorii primesc subvenție la încadrare, fiind astfel motivați să-i angajeze, în timp ce pentru cei între 29 și 45 ani se găsesc fie cursuri, fie direct locuri de muncă, oferindu-li-se subvenții pentru transportul în altă localitate, de exemplu, sau alte tipuri de ajutor.

Persoanele care au doar patru ani de școală pot urma cursuri de nivel I, cum ar fi, spre exemplu, cel de ajutor de bucătar, îngrijitor spații verzi sau lucrător în agricultură, în timp ce pentru cei cu școala gimnazială sunt cursuri mai complexe, de nivel II. Mai mult, s-au făcut solicitări și se așteaptă un răspuns din partea autorităților pentru a autoriza participarea la anumite cursuri de nivel II și pentru cei care au absolvit doar școala primară.

Faptul că rata șomajului a suferit o creștere în urma acestor recrutări nu îngrijorează, spune directorul, fiind mare câștigul serviciului public de a-i recupera în statistici și de a încerca să-i integreze pe piața muncii.

„Important este să-i înregistrăm, să-i depistăm și să încercăm să găsim soluții pentru ei. Dacă nimeni nu-i caută, nu le bate la poartă, nu se duce nimeni în localitatea respectivă și nu-i depistează, așa rămân”, a conchis directorul AJOFM Olt.