„Pușcărie pentru că lucrezi pământul sună foarte dur”. Mai au sau nu voie micii fermieri să aplice tratamente fitosanitare

Un proiect de ordonanță de urgență pus în transparență pe site-ul Ministerului Agriculturii a inflamat spiritele, micii fermieri fiind alertați că ar fi pasibili de pușcărie dacă folosesc produse fitosanitare fără autorizație.

Micii fermieri își pot trata în continuare plantele cu produsele din fitofarmacii FOTO: arhiva

Proiectul a fost postat pe site-ul Ministerul Agriculturii cu două zile în urmă, iar în presa de specialitate au apărut imediat reacții. Capitolul de sancțiuni din actul normativ aflat în proiect a atras cel mai mult atenția și chiar a dat titluri panicarde, micii fermieri fiind avertizați că sunt pasibili de pușcărie de la 1 la 5 ani dacă își fac singuri anumite tratamente fără să fie autorizați.

„Ordonanţă de urgenţă privind fabricarea, reambalarea, importul, comercializarea, utilizarea şi prestarea de servicii cu produse de protecţie a plantelor pe teritoriul României” este proiectul incriminat, după valul de indignare din online Ministerul Agriculturii venind pe site cu precizări.

Ce este neclar

Micii fermieri nu ar mai avea voie să aplice produsele pentru protecția plantelor în culturile lor în lipsa unei autorizări speciale, s-a speculat în ultimele două zile, iar în cazul în care o fac vor fi aspru sancționați.

Ministerul Agriculturii a venit ulterior cu precizări, lămurind că e vorba de interdicția de a folosi anumite substanțe, denumite de acum produse profesionale, pentru care este nevoie de autorizări speciale. Aceste produse, însă, nu le sunt nici astăzi accesibile fermierilor „la liber”, spune fermierul Ion Păunel, iar precizările ministerului confirmă acest lucru.

„Ele au avut un regim special dintotdeauna, inclusiv înainte de ‘89. Aceste substanțe periculoase trebuie gestionate de profesioniști, care au cursuri în domeniu, care au anumite autorizații și așa mai departe. Aceste produse din grupele de toxicitate 1 și 2, cum le știam noi, se numesc produse profesionale și fac parte acum din grupele T și T +. Este o reașezare, o reclasificare conform normelor europene, nu e nimic de speriat”, spune fermierul.

„Și în momentul de față produsele de protecția plantelor clasificate ca foarte toxice (T+) și toxice (T) sunt strict reglementate, conform legislației în vigoare. Prin actul normativ propus de MADR nu se aduce nicio restricție suplimentară cu privire la categoriile de produse de protecție a plantelor pe care fermierii le pot folosi, ci doar se aliniază la legislația europeană privind clasificarea și etichetarea”, susține și ministerul prin intermediul clarificărilor postate pe site-ul oficial.

Ceea ce i-a încurcat pe fermieri este noua terminologie, conform acesteia apărând două clase de produse, definite astfel:

- produse pentru uz profesional, clasificate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și amestecurilor, ca produse cu toxicitate acută din categoria 1, 2 și 3 care conțin pictograma GHS06 (cuvânt de avertizare). În această categorie se regăsesc actualele produse clasificate ca foarte toxice (T+) și toxice (T) a căror reglementare este foarte strictă în prezent.

- produse pentru uz neprofesional, altele decât cele prevăzute anterior.

În cuprinsul proiectului de OUG se precizează clar că produsele pentru uz profesional nici măcar nu vor putea fi comercializate în fitofarmacii (Art. 31, al. (4)), prin urmare persoanele neautorizate nu pot avea acces la acestea.

„Da, corect, dacă le folosesc sunt pasibil de pușcărie de la 1 la 5 ani sau poate s-a mai pus ceva la amendă, dar nu am voie să le folosesc, și asta era și înainte. Chiar dacă sunt omologate pentru legumicultură, eu nu sunt autorizat să le folosesc. O firmă specializată poate face aceste tratamente”, a adăugat Păunel.

„Eu am cumpărat și am folosit produse și din clasa 2 de toxicitate”

Nu toți fermierii sunt, însă, la fel de optimiști în privința formei finale a proiectului de OUG, dincolo de faptul că în textul actului normative mai sunt și alte prevederi care li se par neclare.

„Sunt și din clasa 1, și din clasa 2 și din clasa 3 (n. red. – în lista produselor de uz profesional, în noul proiect). Eu am cumpărat și am folosit produse și din clasa 2 de toxicitate și am cumpărat de la magazin, fără autorizație. Iar acum, din ce am citit în presă, pentru că nu am studiat proiectul, ar intra și produsele de grupa a III-a. Asta înseamnă că trebuie să ne autorizăm. Mie nu mi-e greu să fac lucrul ăsta, trebuie să fac niște cursuri și ne autorizăm, dar vă dați seama că e vorba de foarte mulți oameni bătrâni, mici fermieri, care nu pot să se mai autorizeze. Să faci pușcărie pentru asta? Hai, că o amendă, sau alte sancțiuni, erau normale, dar pușcărie pentru că-ți lucrezi pământul sună foarte dur. Pușcărie pentru că activezi ca legumicultor?”, pune, în schimb, problema un alt legumicultor din Olt, Mihai Chesnoiu.

„Poate că unele sunt benefice, dar trebuie și explicate”

Ceea ce reproșează fermierii, iar aici sunt cu toții de acord, este că cele mai multe propuneri legislative li se pun pur și simplu în față, fără consultări sau doar mimându-le.

„Noi ne pomenim de fiecare dată cu ele. Vedem legi, ordonanțe și hotărâri de guvern care nu au fost negociate, care nu au fost puse în consultare publică, date „noaptea ca hoții”, că și acest proiect a apărut într-o seară, și ne pune în fața faptului împlinit. Poate că unele chiar sunt benefice, dar trebuie și explicate. Dacă nu-i explici omului, e normal să aibă această reacție. Asta reproșez Ministerului Agriculturii, tot ce se face, se face fără o consultare prealabilă, sau chiar dacă ne consultă, nu se ține cont de propunerile noastre. Peste 80-90% din actele normative, cel puțin în ultimii doi ani de zile, nici măcar nu mai sunt puse în consultare publică, sau una apare în consultare, alta în forma finală. Atâta bâlbâială din parte Ministerului Agriculturii…”, mai spune Păunel.

„Vrem subvenții ca în străinătate, trebuie să ne asumăm și rigorile lor”

Citit în detaliu, proiectul noii ordonanțe ridică și alte semne de întrebare și temeri. Micilor fermieri nu le este clar dacă sunt, conform termenilor din lege, operatori economici, cu toate obligațiile care decurg de aici, nici dacă ei sunt „utilizatori” de produse fitosanitare sau sunt „utilizatori profesioniști”.

Teama lor este atât de mare că într-o zi li se va cere și autorizarea pentru a-și aplica tratamentele pe care astăzi le fac singuri în propria fermă încât deja au început să sune la birourile locale ale Agenției Fitosanitare și să se intereseze unde pot urma cursurile, care de altfel se organizează de ani buni, și în ce condiții.

Grija pentru a nu greși o au anumiți fermieri, în special tinerii veniți în „branșă” în ultimii ani, încă de când și-au propus să facă din fermă o afacere. Cei din această categorie folosesc metode noi, mai prietenoase cu mediul și cu riscuri mai mici pentru sănătate, și militează de ani buni pentru a se pune ordine în domeniu și pentru a fi mult mai aspru controlat și monitorizat segmentul punerii pe piață și folosirii produselor pentru protecția plantelor, așa cum se întâmplă în străinătate.

„Spunem adesea că străinii au subvenții mult mai mari. Ne dorim și pentru noi. Păi, haideți să avem și rigorile lor”, mai spune Păunel, subliniind că în străinătate registrele de tratamente fitosanitare nu sunt de formă, controalele sunt controale, iar accesul la produsele fitosanitare se face extrem de controlat, fiind evidențe stricte pentru fiecare fermier în parte.

De menționat că în proiectul supus transparenței, în dispozițiile tranzitorii, se prevăd și termene pentru punerea în aplicare, prin urmare, indiferent de cât de ample vor fi modificările, trecerea nu se va face peste noapte.