Jurnal de vacanţă. Zborul cu parapanta la Dăneasa-Olt, o experienţă de neuitat
0
Campania “125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă” vă propune astăzi ideea unui zbor cu parapanta într-un judeţ unde locurile propice practicării acestui sport sunt ca şi inexistente. Celebrul motto “Nimic nu este imposibil” îşi găseşte aici pe deplin transpunerea în realitate deoarece pasionaţii acestui sport au reuşit, totuşi, să găsească o soluţie pentru a-şi vedea realizat visul de a zbura.
Să spui că practici parapantismul în judeţul Olt pare ceva science-fiction. De regulă, acest sport presupune locuri speciale, forme de relief înalte cu un grad de înclinare al pantei decent care să permită o decolare sigură. Ei bine, asemenea forme de relief pentru zborul cu parapanta sunt foarte greu de găsit în zonele de câmpie, iar judeţul Olt se încadrează în această categorie. Iată însă că iubitorii autohtoni ai celui mai ambiţios vis al omului – acela de a zbura – au găsit, în ciuda tuturor opreliştilor, o soluţie la această problemă.
În judeţul Olt sunt cunoscute ca fiind locuri propice zborului în siguranţă cu parapanta doar două locuri. Altfel, desigur, acest sport poate fi practicat chiar şi de pe Dealul Grădişte din Slatina, dar siguranţa cade undeva pe locul 3-4-5. Dealul de la intrarea dinspre Drăgăneşti-Olt sau Caracal în satul Zănoaga, comuna Dăneasa, aflat la 15 kilometri de Caracal – sau 5 kilometri de Drăgăneşti, este însă cel preferat de către cei care practică parapantismul în judeţul Olt. Panta acestui deal permite decolarea a 3-4 parapantişti. Dealul este uşor de găsit de către cei interesaţi: din Drumul Naţional 52 Caracal – Dăneasa - Roşiori de Vede se urmează Drumul Judeţean spre dreapta către comuna Dăneasa (punct reper o staţie Peco aflată cu 200 de metri înainte de intersecţia cu pricina, n.r.), se parcurge aproape 1 kilometru, după care, chiar la intrarea în satul Zănoaga (ce ţine de comuna Dăneasa), la prima casă, ar trebui să aibă loc staţionarea amatorilor de parapantism. Dealul urcă până la aproape 80 de metri, oferă un spaţiu foarte bun şi generos de decolare, renunţare sau aterizare – fără obstacole datorită culturilor de păioase de la bază.
Un alt loc căutat de către cei care zboară cu parapanta ar fi un deal de pe raza comunei Osica, acesta având însă o înălţime pe jumătatea celui de la Zănoaga-Dăneasa.
Zborul cu parapanta - cel mai ieftin sport aerian
Cei care zboară în judeţ cu “aripa”, cum este denumită parapanta în jargonul iubitorilor acestui sport, pot fi număraţi pe degetele de la o mână. Unul dintre cei mai cunoscuţi este Noni Stan, fost ofiţer militar paraşutist.
La cei 47 de ani, acesta se încăpăţânează să-şi facă timp pentru o călătorie “pe aripile vântului” de fiecare dată când are ocazia. Fost component al Batalionului 56 paraşutişti din Caracal până la desfiinţarea unităţii militare în anul 2005 (absolvent al Academiei Trupelor de Uscat din Sibiu, n.a.), el este acum instructor auto, dar acest lucru nu l-a determinat să-şi uite pasiunea pentru zbor, ba din contră. Are peste 85 de paraşutări la activ executate de la peste 1 kilometru înălţime şi spune că niciodată nu va uita timpul petrecut în armată, ca paraşutist şi, apoi, ca instructor. Nu are atestat de instructor în parapantism, face acest sport din pasiune şi îi face plăcere să iniţieze persoane care vor să încerce acest sport. Pentru cei care vor să aprofundeze parapantismul, el predă “ştafeta” mai departe profesioniştilor.
Cel puţin de două ori pe lună, Noni Stan îşi ia la spinare rucsacul de aproape zece kilograme, în care se află parapanta şi accesoriile acesteia, şi urcă fie dealul de aproape 80 metri înălţime de la Zănoaga-Dăneasa, fie dealul din comuna Osica, dar cu o înălţime la jumătate faţă de primul menţionat. Un vânt bun poate oferi senzaţii extraordinare pe care nu ai cum să le experimentezi la nivelul solului. La Dăneasa, de exemplu, “ghidul” nostru ne spune că a reuşit să se ridice în aer la aproape 100 de metri deasupra solului.
„Zborul cu parapanta este cel mai ieftin sport aerian. Oferă un «pachet» întreg de senzaţii: adrenalină, plăcere, libertate, faci mişcare… Acest sport nu este un moft, este pentru cei în cazul cărora zborul ocupă cu adevărat un loc special în sufletul lor. Altfel, el este recomandat oricui, iar eu chiar îl recomand pentru oricine vrea să experimenteze ceva unic. Zborul a fost visul dintotdeauna al omului, iar parapantismul oferă acest lucru la costuri rezonabile faţă de alte sporturi similare“, spune Noni Stan, care nu uită să precizeze că persoanele care au rău de înălţime ar fi bine să se ţină, totuşi, departe de acest sport.
Sfaturi pentru amatorii de parapantism
Parapanta, sau voalură ori „aripă“, este confecţionată dintr-un material textil sintetic foarte rezistent (fibră Kevlar, dar nu numai), ce nu lasă aerul să pătrundă. De la Noni Stan aflu că spune că parapantele obişnuite au, de obicei, o arie între 25-35 mp, cu o deschidere de 8-12 metri şi o greutate de 3-7 kg. Greutatea totală a aripei şi a celorlalte accesorii ale acesteia - hamul, rezerve, instrumente, cască etc., poate ajunge până la 12–18 kg. Toate acestea reprezintă, în fapt, conţinutul unui rucsac de dimensiuni impresionante pe care orice amator/pasionat al acestui sport trebuie să şi-l poate singur în spate până la zona de decolare. Dealtfel, drumul până la punctul de decolare este partea cea mai neatractivă a acestui sport, căci, odată ajuns în aer, experienţa te face să uiţi de toată oboseala depusă până atunci.
„Bagajul“ unui parapantist trebuie îngrijit cu atenţie. Costul său, deşi nu unul care îngrozească, are totuţi o valoare care trebuie apreciată: voalura sau “aripa” – costă de la 250 euro second-hand, paraşuta de rezervă – 150 euro minim SH, seleta (scaunul “aripii”). Pe total, valoarea unei parapante cu toate accesoriile ajunge la minimum 500 euro SH. Aripile sunt confecţionate în funcţie de greutăţi şi sunt pentru începători şi avansaţi. În funcţie de buzunarul fiecărui aspirant de parapantism, pasiunea costă tot mai mult. Dar un lucru rămâne totuşi universal valabil: în comparaţie cu celelalte sporturi aeriene, acesta rămâne cel mai ieftin.
Profesioniştii spun că scaunul pilotului (numit “seletă”) nu are rol de decor şi că importanţa sa este una vitală pentru un parapantist care se respectă.
„Scaunul pilotului îndeplineşte simultan mai multe funcţii extrem de importante: la decolare şi la aterizare, el funcţionează ca un ham în care se află pilotul - bine ancorat. Apoi, în timpul zborului, acest scaun asigură o poziţie comodă şi, totodată, o formă aerodinamică aripii. De asemenea, la un eventual impact mai violent cu solul sau alte obstacole, scaunul protejează pilotul. În plus, seleta are prevăzut şi un buzunar pentru paraşuta de rezervă, dar şi unul pentru diverse obiecte personale, ba chiar şi un mic rezervor pentru apă“, spune Noni Stan.
Unde te poţi caza lângă “locul de decolare” de la Dăneasa
Teoretic, să zbori cu parapanta ar fi posibil în orice perioada a anului, dar este recomandabil să nu se practice atunci când plouă. Viteza vântului are o importanţă mare şi ea: aceasta trebuie să fie de cel puţin 3-4 metri/secundă la sol, pentru că, pe măsură ce te avânţi spre panta dealului, viteza creşte.
Profesioniştii în parapantism avertizează pe cei ce vor să practice acest sport să aibă mare grijă şi în momentul împachetării “aripii” înainte de a o introduce înapoi în rucsacul ei.
„Odată încheiat zborul cu parapanta nu înseamnă că poţi să strângi «aripa» oricum ar fi şi să o arunci în portbagaj. Ea trebuie întinsă cu atenţie împreună cu toate firele ei – numite şi suspante, plus elevatoare. De asemenea, când pliezi o parapantă, trebuie evitat ca această operaţiune să se facă deasupra unor dejecţii de animale sau unde sunt multe insecte: resturile vegetale putrezesc, insectele găuresc pânza. Nici dacă aripa este udă nu este bine să fie astfel introdusă în rucsac deoarece se sfoiegeşte şi e păcat de parapantă”, mai spune Noni Stan.
Pentru iubitorii zborului cu parapanta care vor să încerce dealul de la Zănoagă-Dăneasa, trebuie să ştie că au la dispoziţie locuri de cazare fie în oraşul Caracal, unde se află hotelul “Romula”, sau, mai aproape, un motel aflat lângă podul peste râul Olt din comuna Stoeneşti, localitate aflată la doar câţiva kilometri de “locul de decolare” de la Dăneasa.
Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.
Vă recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
