Județul cu cel mai mare procent de oameni căsătoriți. Ocupă primul loc și în privința apartenenței la religia ortodoxă

Un județ care a pierdut, în 10 ani, peste 50.000 locuitori, ocupă primul loc pe țară în privința procentului persoanelor căsătorite. Tot aici se regăsesc și cei mai mulți cetățeni care s-au declarat ortodocși.

În județul cu cele mai multe persoane căsătorite, 99,2% dintre locuitori sunt ortodocși FOTO: arhiva

Publicarea rezultatelor provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor runda 2021 (RPL2021) arată o scădere cu 53.120 persoane, în Olt, față de recensământul precedent, ceea ce înscrie județul în linia majorității județelor țării, confruntate cu o scădere a populației.

În Olt sunt rezidente puțin peste 383.280 persoane, femeile reprezentând 50,7% din total. 231.004 locuitori (60,3%) trăiesc în mediul rural, fenomenul de îmbătrânire a populației manifestându-se și în acest județ din sudul țării. Astfel, vârsta medie în Olt a crescut cu mai mult de 2 ani de la recensământul precedent, ajungând la 44,6 ani, ceea ce plasează Oltul cu 2,2 ani peste media pe țară, fiind de asemenea și peste media regiunii Sud-Vest Oltenia din care face parte.

Indicele de îmbătrânire demografică (numărul persoanelor vârstnice de 65 ani şi peste care revine la 100 de persoane tinere, sub 15 ani) este în Olt de 161,4 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (față de media națională de 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere).

99,1% declară limba română ca fiind prima limbă vorbită în perioada copilăriei

La ultimul recensământ, aproape 3.500 persoane rezidente în Olt au refuzat să-și declare etnia, limba maternă și/sau religia. Conform datelor culese de la persoanele care au dat date inclusiv despre aceste trei caracteristici etno-culturale, în Olt s-au declarat români 338.684 locuitori (97,1%), 2,8% fiind populație de etnie romă. Nu toți romii, în schimb, vorbesc limba romani.

„Potrivit liberei declarații a celor 348.583 persoane care au declarat limba maternă, structura populației din județul Olt după limba maternă se prezintă astfel: pentru 99,1% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obișnuit în familie în perioada copilăriei, iar pentru 0,8% limba romani reprezintă prima limbă vorbită în mod obișnuit în familie în perioada copilăriei”, se menționează în raportul Direcției Regionale de Statistică Olt.

În privința structurii confesionale, declarată de 346.478 persoane din totalul populației rezidente, 99,2% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă, Oltul ocupând, astfel, locul I în ierarhia județelor. 0,2% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie adventistă de ziua a șaptea.

Județul Olt ocupă tot locul I național și în privința ponderii populației căsătorite. Sunt căsătorite 99.013 persoane de sex masculin și 101.036 persoane de sex feminin, adică 52,2% din total, în timp ce 36,9% dintre rezidenții din Olt nu au fost niciodată căsătoriți. Persoanele văduve reprezintă 6% din totalul populației județului, femeile fiind cu peste 14.000 (dintr-un total de 23.080) mai multe decât bărbații.

Oltul are, conform aceluiași raport statistic, 39,5% populație cu nivel scăzut de educație (preșcolar, primar, gimnazial sau fără școală absolvită), persoanele cu studii superioare reprezentând doar 10,4% (locul 31 în ierarhia județelor).

Nu s-au cuprins în populația rezidentă a țării: persoanele de cetățenie română, străină sau fără cetățenie cu domiciliul în România plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puțin 12 luni sau cu intenția de a rămâne în străinătate o perioadă de cel puțin 12 luni: la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri etc. (persoane plecate pe perioadă îndelungată); persoanele de cetățenie străină sau fără cetățenie venite în România pentru o perioadă mai mică de 12 luni (persoane temporar prezente).

De asemenea, nu au făcut obiectul recensământului și nu au fost înregistrate: persoanele care nu dețin cetățenie română din cadrul reprezentanțelor diplomatice, consulare și comerciale sau al reprezentanțelor organizațiilor internaționale și nici membrii familiilor lor, personalul forțelor armate străine, personalul flotei comerciale navale și aeriene - cetățeni străini, care la momentul de referință al recensământului se află temporar pe teritoriul țării.

Deși au făcut obiectul recensământului, nu au putut fi înregistrate în chestionarele individuale nici persoanele care au refuzat explicit sau tacit recenzarea, care nu au vrut să se auto-recenzeze și nici să primească vizita recenzorului (populație necontactată), adică 4,8% din totalul populației rezidente de 19,05 milioane persoane la nivel național.