Generaţia de fermieri români cu facultate care vor să lucreze modern: „Ce am văzut în Germania e «wow!». Sunt mult-mult mai departe decât noi“

Au ales un domeniu în care specialiştii adevăraţi au devenit greu de găsit şi visează să facă agricultură ca la manual. O parte încearcă deja să-şi facă loc de piaţă şi constată în timpul vizitelor peste hotare că să fii fermier în România e încă departe de ce se-ntâmplă în „lumea bună“.

Nouă studenţi din anii II, III şi IV ai Facultăţii de Management şi Dezvoltare Rurală, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară – Filiala Slatina, întorşi de curând de la cea mai mare expoziţie de tehnică agricolă, din Hanovra, Germania, dezbat pe toate feţele cele văzute şi auzite acolo. Sunt tineri care au ales să se specializeze în domeniul agricol din motive diverse, dar care astăzi vor cu toţii ca într-o zi să aibă propria fermă sau afacere în domeniu.

„Pentru mine, personal, a fost şi aproape de casă, sunt din Slatina. Eu o mai am doar pe mama şi nu-şi permitea să mă ţină la facultate mai departe. Plus facilităţile care se oferă – burse destul de avantajoase...“, explică o tânără studentă din anul II cum a ales să studieze Dezvoltare Rurală la Slatina.

Visul său este să aibă o mică fermă de cătină şi îşi studiază şansele. O altă colegă vine din Izbiceni, din sudul judeţului, o puternică zonă legumicolă. „Ai mei fac legumicultură, de familie, ceva mai mic, dar sperăm ca pe viitor să ne dezvoltăm“, spune tânăra, interesată de cum se fac lucrurile pe baze ştiinţifice,  pentru că experienţă în agricultura tradiţională, în ciuda vârstei fragede, are. Au cu toţii idei pentru care vor finanţare prin start-up, iar faptul că pot prezenta şi o diplomă care le atestă calificarea în domeniu va fi un mare avantaj la punctajul final.

Alţi doi tineri exploatează deja, în familie, peste 100 hectare de teren agricol, cultură mare. Afacerile le-au pornit părinţii, iar ei vor să meargă mai departe, dar să facă altfel lucrurile. Ce au văzut în Germania e „minutul zero al tehnologiei“ şi e greu de crezut că-şi vor putea permite foarte curând, însă ştiu deja spre ce tind. „Vizita a fost de o zi, n-am avut ocazia să vedem tot, dar a fost impresionant. Ce am văzut acolo e «Wow!». Sunt mult-mult departe“, spun tinerii, care acum îşi doresc să meargă şi în ferme din afară şi să vadă cum fac, efectiv, agricultură străinii, după ce au văzut cu ce. Altfel, ei fac deja practică la un mare fermier de lângă Slatina şi pot constata că lucrurile se schimbă rapid, odată cu tehnologia şi noua generaţie de utilaje.

„Când au văzut francezii ce am făcut noi în 1989, când ei s-au chinuit 200 de ani să comaseze pământul...“

Fetele visează la afaceri de nişă, sau să dobândească experienţă, după facultate, în societăţi de profil, înainte de a se lansa efectiv în afaceri, în schimb băieţii deja încearcă şi au în spate ani de experienţă. Aşa au constatat că cea mai mare problemă este, cel puţin când vine vorba de cultura mare, faptul că n-au găsit o cale să se asocieze şi să comaseze suprafeţele de teren. Din acelaşi motiv nu au nici potenţial mare de dezvoltare, aşa că ce au putut face a fost să privească cu jind la utilajele expuse la Agritechnica 2019.

„Fermierul mare, da, îşi permite să cumpere la 400.000 euro o combină performantă sau un tractor la 200.000 euro, sau un utilaj începând cu 100.000 euro. Şi asta e problema noastră. Francezii, când au văzut ce am făcut noi în 1989 (n.r. - când CAP-urile au fost desfiinţate)... Ne-au spus – măi, noi ne-am chinuit 200 de ani să strângem şi voi aţi distrus tot. Aici se face diferenţa, începând de la suprafaţa culturii, şi capitalul social şi financiar şi tot ce trebuie“, constată studenţii, care au încep să ştie ce e de făcut, doar că trebuie să găsească mijlocul potrivit.

Tinerii au avut de trecut un prin pas atunci când i-au convins pe părinţi să înceapă să facă lucrurile altfel. „Pun în aplicare ce învăţ. Normal, sunt alte tehnologii aplicate culturilor. Se făcea la un anumit standard agricultura când a început tata, acum se face la un alt nivel. Am început (n.r. – să implementeze cele învăţate) în primul rând prin structura solului, prin cartare, să vedem ce necesar avem. Avea habar despre ce e vorba, dar i-am explicat cu paşi mici. Momentan nu se văd încă efectele a ceea ce am făcut deja, dar în următorii doi ani se vor vedea, cred“, spune studentul care este la un pas de absolvire şi care are o fermă de familie la Şerbăneşti, unde cultivă cereale.

„La noi este concurenţa foarte mare, şi arenda destul de mare, 1.000 kg la hectar“

Adrian Andreescu e deja student în anul IV. Exploatează alături de fratele său o fermă de 130 hectare teren la Perieţi. Fratele a accesat fonduri europene şi au reuşit să cumpere trei utilaje moderne. E conştient că prin asociere ar reuşi mult mai multe, însă la acest nivel fermierii nu se-ajută, spune tânărul, din contră. E, de altfel, cea mai mare problemă pe care a sesizat-o.

„Pământul îl lucrăm eu cu fratele, şi ne ajută şi tata. Avem o fermă micuţă, 130 hectare, dar la noi este concurenţa foarte mare, arenda destul de mare, 1.000 kg la hectar, este mult peste ce dau alţii. Intrarea e mai grea. Problema e concurenţa, la momentul actual, şi faptul că nu te ajută. Dacă ceri opinia altui fermier, încearcă să te-ncurce, nu-ţi spune. Ne gândeam să facem o cooperativă şi acum mi-am dat seama că este la imposibil cooperativa şi noi suntem sub imposibil. Ştiţi de ce? Pentru că am rămas, încă, cu ideea CAP-ului de altădată şi ei cred că e acelaşi lucru. 

Că dacă se urcă trei persoane diferite pe un utilaj îl strică.... Înainte aveam tractorişti, dar de 3- 4 ani nu mai avem pe nimeni. Am schimbat şi gama de utilaje, înainte eram şi noi, copiii, mici. De trei ani eu recoltez, eu merg cu combina. Nici nu mi-aş permite să las pe mâna altcuiva nespecializat. Un schimb de ulei costă 2.000 lei. Am schimbat ultima dată uleiul la tractorul cel mare – 5.000 lei, următorul schimb va fi 10.000 lei la tractor şi chiar nu-mi permit. Avem o combină şi două tractoare deocamdată. Aştept 2021, să accesez şi eu fonduri europene, pentru o altă fermă, tot cultură mare“, explică tânărul.

Noile tehnologii i-au impresionat pe studenţi

Ajungem cu discuţia şi în punctul lipsei forţei de muncă, o suferinţă a tuturor oamenilor de afaceri, indiferent de domeniu. Nici în agricultură nu se mai găsesc, şi nu doar oameni specializaţi, dar nici oameni care să-şi dorească, pur şi simplu, să muncească. „Noi folosim îngrăşăminte ambalate în saci mari, de 500 kg, şi nu mai găsim oameni care să vină pur şi simplu să agaţe sacul în cârlig. Tinerii au plecat de la sat. Cei rămaşi vor 150 lei pe zi. Ziua de muncă nu are 8 ore, e adevărat, în agricultură, dar nici nu mai este munca cu cârca. Un zilier mare lucru nu are de făcut, totul e mecanizat, doar la recoltat ne mai ajută la depozitat“, a mai spus tânărul fermier, care îşi avertizează colegii că atunci când se gândesc serios să pună pe picioare o mică afacere forţa de muncă e un aspect foarte important de luat în seamă.

Directorul filialei slătinene a USAMV, prof. Victor Tiţa, spune că i-a ales pe cei nouă studenţi care au participat la târgul de tehnologie agricolă de la Hanovra, alături de alţi colegi din Călăraşi şi din Bucureşti,  tocmai luând în calcul performanţele  acestora şi interesul. „Noi căutăm consolidarea a ceea ce înseamnă spaţiul universitar în Slatina, în aşa fel încât să avem smart-city şi smart-people, altfel degeaba avem smart-city dacă tinerii ne pleacă“, a spus Tiţa.