Fauna României s-a îmbogăţit cu o nouă specie. Cum a zburat pescăruşul lui Franklin în Oltenia tocmai din America

Pescăruşul a fost observat anul trecut, în a doua zi de Crăciun, lângă Slatina FOTO: Szabo Jozsef

„Fauna României s-a îmbogăţit cu o nouă specie“, anunţă Societatea Română de Ornitologie într-un articol publicat la începutul acestui an pe site-ul instituţiei, vorbind despre pescăruşul lui Franklin (Larus pipixcan).

Descoperirea a fost făcută la finele anului trecut, în a doua zi de Crăciun, de unul din membrii fondatori ai Societăţii Ornitologice Române, Szabó József junior.

„Pentru prima oară, a fost observat un pescăruş nord american în România. Este vorba despre pescăruşul lui Franklin (Larus pipixcan), specie observată pentru prima oară în judeţul Olt, la Slatina. Observaţia a fost făcută de unul din membrii fondatori ai Societăţii Ornitologice Române, Szabó József junior, alături de prietenul său, birdwatcher-ul Pál Lajos“, anunţă site-ul www.sor.ro.

Păsărarii se aflau pe cursul inferior al Oltului, în a doua zi de Crăciun a anului trecut, într-o excursie de observare a păsărilor. Demersul acestora se desfăşura în strânsă legătură cu realizarea listei anuale, concursul între păsărari care presupune observarea unui număr cât mai mare de specii de pe un anumit teritoriu, de-a lungul unui an calendaristic.

„Colegul şi prietenul meu Pál Lajos, cu care pornisem, avea 314 specii pe lista lui anuală, un număr ce nu a fost atins niciodată într-un singur an la noi, iar eu eram la 305 - un număr acceptabil, având în vedere că nu văzusem o multitudine de specii comune cum ar fi sitarul de pădure sau fluturaşul de stâncă. Am ajuns aproape de oraşul Slatina unde, înainte de intrarea în oraş dinspre Craiova, ne-am oprit la pod să mai aruncăm o privire pe lac înainte să se întunece. În faţa noastră la vreo 100 de metri era un stol de 200-300 de exemplare de  pescăruşi râzători (Larus ridibundus), iar pe apă stoluri răzleţe de raţe sunătoare. După ce am "scanat" cu binoclul lacul şi nu mi-a sărit nimic în ochi, m-am hotărât să mă uit cu luneta la pescăruşi, doar-doar găsesc vreunul cu inel color. Uitându-mă la picioarele roşii ale pescăruşilor râzători din faţa stolului, dintr-o dată am zărit un pescăruş care era diferit, într-o zonă cu mai puţine păsări. Avea cioc negru, frunte albă, iar restul capului negru cu un inel orbital alb şi cu o statură puţin mai mică, din câte am putut vedea, şi spatele gri închis ca la un pescăruş sur. În acel moment, i-am zis lui Lajos să vină şi el să se uite şi m-am repezit la maşină, mi-am luat aparatul foto pe care l-am aşezat pe parapetul de beton de pe marginea digului şi am început să fac poze. Cuvintele pe care le-am rostit în acele câteva minute nu le pot reproduce, însă pentru amândoi un lucru era clar şi anume că este o specie nouă pentru fauna României. Am făcut puţin peste 200 de imagini, majoritatea catastrofale, dar la unele am reuşit cumva să ţin aparatul să nu se mişte”, a povestit Szabó József junior, conform articolului „Specie nouă în fauna României. Un pescăruş american în Oltenia“, de pe site-ul amintit.

Lunca Oltului, noua Deltă

Şi sosirea pescăruşului amintit, observat de specialişti, are aceeaşi explicaţie ca şi prezenţa, de peste 15 ani, pe râul Olt a lebedelor şi a altor specii. „Se-mbogăţeşte fauna României în sine“, spune Ion Croitoru, reprezentant al Comisiei pentru Ocrotirea Naturii din cadrul Academiei Române – Subcomisia Oltenia.

„E migrator, el a venit în sud ca o anomalie a iernii care a fost în Canada. Datorită acestui fapt a apărut la noi. Este un fenomen foarte rar. Şi-a găsit condiţii specifice de hrană – depozitele de gunoi menajer de la marginea Slatinei – de-asta sunt şi pescăruşi comuni pe Olt“, a spus Croitoru, menţionând că în ultimii 10-15 ani zestrea Oltului, în zona judeţului nostru, s-a îmbogăţit semnificativ.

Transformările din ultimii ani nu i-au lăsat reci pe iubitorii păsărilor, copiii în special fiind atraşi în cluburi specializate în cercetarea speciilor din zonă. În acest sens a luat fiinţă Clubul Cormoranului, cu membri din localităţile din sudul judeţului, Gârcov şi Giuvărăşti. Elevii care au prins „microbul“ participă la acţiuni de observare şi nu numai, în perioada geroasă, când Oltul a îngheţat în bună parte, mai spune Ion Croitoru, organizându-se ieşiri pe malul râului pentru a lăsa păsărilor seminţe. „Suntem un punct de atracţie. Ce se întâmplă la noi este comparabil cu Delta, pentru că aici aceste specii găsesc ape line, curgătoare, cu foarte multe ochiuri de apă care nu îngheaţă“, a mai spus reprezentantul Comisiei pentru Ocrotirea Naturii din cadrul Academiei Române – Subcomisia Oltenia.

CITIŢI ŞI: Cum s-a transformat râul Olt în lacul lebedelor: explicaţia specialiştilor