Cum s-a transformat râul Olt în lacul lebedelor: explicaţia specialiştilor
0
Sunt aproape 10 ani de când, iarnă de iarnă, râul Olt devine pe negândite punct de atracţie pentru cei care traversează Slatina, sutele de lebede fiind surprinse de obiectivul pasionaţilor de natură şi fotografie.
La intrarea în municipiul Slatina, dinspre Craiova, de cum se aşterne iarna se dezvăluie privitorilor un tablou absolut inedit. În special în zilele în care se arată soarele, cât ar fi de „cu dinţi“, sute de lebede se strâng foarte aproape de pod, aşteptând, parcă, obiectivul de fotografiat.
Slătinenii s-au obişnuit deja cu peisajul şi le aştepată iarnă de iarnă. Ba, le caută şi vara, iar în lacurile de acumulare din amonte le şi găsesc pe surorile lor, lebedele de vară. Când iarna devine nemiloasă, iar gradele scad mult sub zero, lebedele se îndepărtează de malul îngheţat, căutându-şi hrana în mijlocul Oltului.
Cum şi-au găsit casa pe râul Olt
Reprezentanţii Agenţiei de Protecţia Mediului Olt, care au permanent sub supraveghere zona, au şi explicaţii pentru acest adevărat fenomen care se întâmplă de aproape 10 ani încoace. „Având în vedere faptul că în ultimele luni clima a fost mai blândă pentru această perioadă a anului în această zonă geografică, habitatul de pe lacul de acumulare Slatina a fost preferat de lebede, pentru că au găsit şi o sursă de hrană consistentă.
Aceste lebede fac parte din specia lebedelor de iarnă (cygnus cygnus), grupa păsărilor acvatice mari, aparţinând familiei anatidae. Li se mai spune şi lebedele cântătoare şi pot fi recunoscute după penajul complet alb, ciocul galben cu vârf negru şi poziţia gâtului verticală şi nu în formă de S ca lebăda de vară“, spune purtătorul de cuvânt al APM Olt, Daniela Bălşanu.
De unde vin
În primele ierni, deşi s-au bucurat să le vadă, slătienii au început să se îngrijoreze în zilele geroase. S-au interesat dacă nu cumva lebedele au nevoie de ajutor, dacă vor rezista îngheţului, însă autorităţile i-au liniştit, explicându-le că singurele ameninţări sunt cablurile de electricitate şi deranjul pe care, uneori, îl mai fac oamenii în zona lacurilor de acumulare, unde acestea cuibăresc.
„Această specie cuibăreşte în nordul Europei şi în Siberia. Când începe migraţia de iarnă, vin în cârduri adesea numeroase să ierneze în sudul Deltei Dunării, străbătând un traseu de mii de kilometri. În drumul lor spre Delta Dunării, de fapt în escalele pe care le fac până acolo, întâlnesc şi alte lucii de apă sau lacuri acolo unde nu este pericol de îngheţ. Iată de ce în această perioadă observăm lebede pe lacul de acumulare Slatina. Odată cu sosirea primăverii aceste lebede din specia (cygnus cygnus) se reîntorc în zonele nordice de cuibărit.“, mai spune Bălşanu.
„Supravieţuirea păsărilor depinde foarte mult de mediul în care trăiesc “
Faptul că lebedele, aproximativ 200 la număr, conform inventarului autorităţilor, revin an de an este semn că ecosistemul de pe lacul de acumulare Slatina nu a fost distrus, deoarece, spun reprezentanţii AMP Olt, „ supravieţuirea păsărilor depinde foarte mult de mediul în care trăiesc şi sunt foarte sensibile la ecosistemul lor“.
Alături de ele trăiesc alte câteva mii de raţe sălbatice.
Sunt ocrotite de lege
Pentru că zona reprezintă o bogăţie avi-faunistică, multe alte specii fiind identificate, lacul de acumulare Slatina a fost inclus în aria de protecţie avifaunistică Valea Oltului Inferior, arie cuprinsă, la rândul ei, în reţeaua ecologică europeană Natura 2000.
La marginea Slatinei, râul Olt adăposteşte o adevărată bogăţie FOTo: Alina Mitran
Cei care ar îndrăzni să le vâneze sau să le deranjeze în orice fel sunt pasibili de sancţiuni. În acest sens sunt interzise: uciderea sau capturarea lor indiferent de metoda utilizată, perturbarea habitatului lor, deteriorarea sau distrugerea cuiburilor lor. Săvârşirea acestor fapte constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amendă conform OUG nr. 57 / 2007 privind regimul ariilor natural protejate, conservarea speciilor de floră şi faună sălbatice, în vederea protejării tuturor speciilor de păsări, inclusiv a celor migratoare, mai spun reprezentanţii Agenţiei de Mediu.
Pleacă în martie -aprilie
Cei care încă nu le-au văzut, dar au drum prin Slatina, trebuie să ştie că aceste graţioase fiinţe vor fi aici până la primăvară, condiţiile de temperatură, apă şi hrană fiindu-le prielnice şi scutindu-le de zborul până în Deltă. „ Apa râului nu îngheaţă iarna decât la mal. Lebedele îşi fac cuiburi şi se înmulţesc an de an, singurul pericol cu care se confruntă fiind cablurile de electricitate şi deranjul zonelor de cuibărit identificate în insuliţele izolate din lacurile de acumulare, Băbiciu, Rusăneşti, Arceşti şi Ipoteşti.
Prezenţa lebedelor şi a păsărilor acvatice pe lacurile de acumulare de pe râul Olt şi nu numai, este un semn de sănătate pentru mediu, deoarece aceste specii de păsări sunt sensibile la calitatea hranei, liniştii şi cel mai important lucru referitor la prezenţa lebedelor şi a altor păsări pe Olt, dincolo de faptul că ele înfrumuseţează peisajul, este acela că ecosistemul de pe lacurile de acumulare Slatina nu a fost distrus, deoarece supravieţuirea păsărilor depinde foarte mult de mediul în care trăiesc şi sunt foarte sensibile la ecosistemul lor. Chiar şi deteriorări minore ale mediului lor pot avea urmări catastrofice asupra populaţiei de păsări“, mai spune Daniela Bălşanu. Lebedele nu sunt, însă, singurele păsări care au găsit aici condiţii prielnice. Codalbul, o pasăre migratoare răpitoare, asemănătoare vulturului, şi care se hrăneşte în special cu rate sălbatice, s-a naturalizat şi el.
Se încarcă comentariile...
