Dezastru în ferma unui legumicultor care intenţiona să scoată tomatele pe piaţă în aprilie: „Chiar te gândeşti dacă nu mai bine era să fi făcut altceva“

Tomatele plantate cu nici o săptămână înainte de dezastru au fost compromise FOTO: Facebook/Florin Ciobanu

Vântul puternic din noaptea de vineri spre sâmbătă, 22/23 februarie 2019, a pus la pământ munca de o jumătate de an a unui fermier care şi-a văzut solarul de peste 1.000 m.p. distrus. Tânărul fermier plantase tomatele cu puţin timp înainte şi intenţiona să le scoată pe piaţă în aprilie.

Un tânăr fermier din Olt a înregistrat o pagubă consistentă după ce în noapte de vineri spre sâmbătă, 22/23 februarie 2019, cel mai mare dintre solarele pe care le-a construit în doar câţiva ani de când s-a întors în ţară să facă agricultură a fost aproape pus la pământ.

 Ionuţ Victor Radu are 32 ani şi este singurul din comuna Obârşia care face legumicultură în spaţii protejate. Este deja renumit pentru plantaţiile de căpşuni şi zmeură, însă de doi ani cultivă şi legume. În acest an a mizat pe tomate, pe care le-a cultivat deja pe aproximativ 2.500 m.p., în mai multe solare. Cel mai mare, de aproape 1.100 m.p., i-a fost distrus cu două zile în urmă, când pentru judeţul Olt s-au emis două avertizări now-casting de vreme severă.

„A fost un viscol, a fost un vânt foarte puternic, eu, unul, n-am întâlnit aşa ceva. A fost vârtej, foarte urât, dacă mi-a strâmbat inclusiv structura. Paguba e de cel puţin 10.000 lei. Pierd timpurietatea, pierd mai multe chestii. Ale mele stăteau să-nflorească şi eu preconizam să ies cu ele undeva la 20 aprilie, nu în mai. Acum vin de la nişte persoane cu care am stat de vorbă şi m-ajută cu nişte răsaduri, sunt cu două săptămâni în urma alor mele, dar nu am ce să fac. Problema nu e că mi-a distrus folia de pe un solar, că şi asta e foarte scumpă, dar cel mai mult mă omoară faptul că am pierdut recolta, în condiţiile în care tocmai ce am încheiat investiţia în sistemul de încălzire. Am cumpărat două centrale, cu ventilatoare, cu tot, tocmai ce le pusesem în funcţiune, de câteva zile“, a declarat fermierul, menţinând că, deşi a purtat discuţii cu reprezentanţii mai multor societăţi de asigurări, nu a găsit o soluţie, până acum, pentru a-şi asigura munca. Aspectul, mai ales după cele păţite, a de venit, însă, o prioritate.

„În străinătate îţi asigură şi structura solarului, şi-asigură şi cultura, e gen asigurare obligatorie sau full-casco la maşină, la fel funcţionează în alte state asigurarea pe cultură. Eu am lucrat în afară într-o fermă de căpşuni şi zmeură. Fiind acum foarte păţit, o să aflu în detaliu ce se întâmplă. În general, în zona noastră, nu au fost probleme cu vântul. În toamnă au fost, în zona Vădăstriţa (n.r. – o localitate vecină), le-au pus solariile la pământ, a venit ISU, a venit Prefectura... Se întocmeşte dosarul şi după, aşteptarea“, a explicat fermierul de ce este tentat ca nici  măcar să nu mai treacă prin întreaga birocraţie pe care o presupune un dosar pentru un ajutor în caz de calamitate (pe care nici măcar nu ai siguranţa că-l primeşti). 

„Totul se blochează la preţ“

Fermierul a găsit soluţii să refacă totul chiar de sâmbătă, 23 februarie 2019, imediat după constatarea pagubei, care este estimată la cel puţin 10.000 lei. E vorba de folie, pe care a comandat-o deja, însă marea problemă rămâne răsadul de tomate. Roşii pe care le plantase, şi care, potrivit declaraţiilor fermierului, „stăteau să înflorească“, ar fi trebuit să fie livrate pe piaţă în a doua parte a lunii aprilie, o performanţă deosebită pentru legumicultorii români. Sunt, de altfel, dintr-un soi preferat de consumatorii care îşi doresc roşiile gustoase de altădată, însă sunt şi dispuşi să plătească mai mult. Primele tranşe vor ajunge la consumator, pe piaţă, pentru că reţelele de supermarket-uri nu sunt interesate, din cauza preţului, cu peste 15 lei/kilogram, cel puţin aşa speră fermierii, pentru ca în vârf de producţie să fie vândute, probabil, cu 4-5 lei/ kilogram. Doar aşa pot fi acoperite, a explicat fermierul, costurile extraordinar de mari, mai ales dacă iarna este una grea.

„Totul se blochează la preţ, iar noi, cei care investim în sisteme de încălzire, cheltuim mult, e şi investiţia, dar şi funcţionarea. Şi-atunci noi trebuie să vindem roşia cu un preţ mediu de 7-8 lei, adică începi cu 15 lei, termini cu 4-5 lei/kg. În fiecare an aşa au fost preţurile, de ani de zile primele roşii se vând între 15 şi 20 lei. Anul ăsta ar fi o suprafaţă de vreo 4.000 m.p. de roşii la mine, anul trecut am vândut în Slatina, în Piaţa Zahana, dar am avut pe o suprafaţă mult mai mică, acum, vă daţi seama, n-o să fac faţă doar în piaţa din Slatina. Am 2.500 de metri pătraţi, solarii încălzite, cu roşii extratimpurii, eu îmi doream să le scot pe piaţă undeva la 20 aprilie, probabil că voi avea, pentru că celelalte sunt înflorite, încep să-nflorească acuma. Multă muncă, mulţi bani, bani împrumutaţi, rate la bănci, greu de găsit oameni... Nu mă plâng, dar sunt sacrificii multe. E şi pasiune, e şi muncă, dar când îţi dă o nenorocire de-asta chiar te mai gândeşti dacă nu mai bine era să fi făcut altceva. Acum, eu nu mai pot să dau înapoi, asta e!“, a mai spus fermierul, care urma să vadă deja răsadurile unui prieten şi să decidă dacă va continua cu acelea, pentru că e decis să înceapă rapid munca de replantare.

Furnizor pentru supermarket

Dacă roşiile extratimpurii sunt rezervate pieţelor, în plin sezon vor fi produse roşii gustoase, dar la preţuri accesibile, pentru un lanţ de supermarket-uri. De un an, în zonă a luat fiinţă şi o cooperativă, iar tinerii fermieri care sunt membri au stabilit o relaţie de colaborare cu un lanţ de supermarket-uri (Mega Image), de la care au primit in-put-urile şi pentru care vor produce tomatele.
„Noi am primit seminţele, îngrăşămintele şi tratamentele şi ne cultivăm noi. Preţurile le ştim, par OK la prima vedere. Roşiile astea (n.r. – cultura compromisă) nu sunt pentru supermarket. Market-ul vrea o roşie undeva până la un euro, n-o să vedeţi niciodată Kaufland-ul că vrea roşii cu 15 lei, nu  se vând, asta este, există alternativa de la turci, greci, îl iei cu 4 lei şi consumatorul pe aia o vrea, pe aia o mănâncă. Hibridul pe care-l cultivăm de la Mega Image face parte dintr-o strategie a lor de marketing, brand-ul «Gustul românesc», sunt roşii mai gustoase, dar nu se merge pe extratimpuriu, pentru că atunci trebuie să ridice şi preţul şi oamenii nu se-nghesuie“, a mai explicat fermierul.