Dispută aprigă pe tema ajutorului de stat pentru creşterea bovinelor. „Încurajăm fermierii să-şi vândă animalele şi să ia subvenţie“. „Este un drept câştigat“

Micii fermieri spun că nu sunt deloc încurajaţi să-şi crească efectivul din ferme FOTO: arhiva

Fermierii care sperau ca pentru ajutorul pe care îl primesc de la stat pentru creşterea bovinelor (ANT) să se schimbe din acest an data de referinţă sunt din nou dezamăgiţi, după ultimele veşti primite. Acestea sunt regulie Comisiei Europene, a venit acelaşi răspuns.

De ani buni, fermierii mici care cresc vaci se plâng de ceea ce consideră a fi o inechitate, anume faptul că primesc ajutorul national tranzitoriu, decuplat de producţie (ANTZ), un ajutor dat de statul român pentru crescători, în funcţie de efectivul de animale existent în fermă în anul 2013. Dezavantajaţi ar fi acei fermieri care în acest interval şi-au dezvoltat ferma, sporind numărul de capete, însă în continuare primesc acea subvenţie pentru cele deţinute în 2013. Mai mult, spun ei, sunt fermieri care între timp şi-au vândut animalele, însă, odată înregistraţi la APIA, primesc în continuare banii, fără să încalce vreo lege. Lucrurile stau diferit doar pentru cei care înfiinţează acum ferme şi care pot intra la plată cu întreg efectivul. Este vorba de un cuantum al spijinului care scade de la un an la altul, în prezent ajungând la 80-90 euro/cap bovină.

„Care au ştiut şmecheria în 2013, au băgat câte 100 de capete, le-au vândut, şi vă daţi seama, acum, să le vină câte 10.000 de euro degeaba…. Cei care fac exploataţie nouă, intră la plată, dar ceilalţi, nu. Eu aveam şapte capete în 2013, acum am 15. Şi iau pe şapte capete ajutorul“, a declarat Traian Gârtan, un fermier din judeţul Olt, liderul asociaţiei Crescătorilor de Animale Slătioara.

Voci care susţin acelaşi punct de vedere sunt multe, însă lucrurile trebuie privite cu calm, îndeamnă liderul Federaţiei Crescătorilor de Bovine, Claudiu Frânc, explicând că au fost încercări de a se schimba această dată istorică, dar că forurile europene ar fi reacţionat prompt. Cert este că părerile pro şi contra s-au spus chiar şi în această săptămână în comisia pentru agricultură din Camera Deputaţilor, în scopul adoptării unei modificări legislative,  fără ca vreuna dintre tabere să cedeze.

„Trebuie să avem în vedere prevederile regulamentelor europene, care spun foarte clar că data de referinţă este un drept câştigat la momentul la care s-a lansat această procedură, Regulamentul 1307 din 2004, cam aşa ceva. Noi am încercat în 2017, când România a avut posibilitatea să actualizeze toate prevederile PAC-ului 2014-2020, printre alte lucruri, am cerut şi acest lucru – schimbarea datei de referinţă. Sigur că s-au făcut toate demersurile la Comisia Europeană, pentru că suntem vreo şapte state care acordăm acest ajutor şi, vă dau numai un exemplu, Ungaria îl are neactualizat din 2007. Suntem singura ţară care a venit cu el în 2013, noi l-am avut 2008. Am fos singurii care am obţinut această modificare în 2013 şi sigur că s-a încercat prin transpunerea Ordonanţei 3 în lege, Parlamentul a făcut această modificare, a dat schimbarea datei de referinţă, aducând-o la data depunerii cererii. Comisia Europeană s-a autosesizat şi a notificat Parlamentul României, sub sancţiunea, atenţie, a infringement-ului, dacă nu rezolvă problema legislativă şi să revină la litera Regulamentului, România va intra în infringement. În urma acestei discuţii, Parlamentul a cerut o poziţie oficială de la Comisia Europeană, iar în data de 14 ianuarie Comisia Europeană a răspuns foarte clar: nu se poate schimba data de referinţă. Domnul Stănescu (n.r. – preşedintele Comisiei pentru Agricultură din camera Deputaţilor) a fost interpelat direct – ce s-a întâmplat, de ce nu se respectă regulamentul“, a declarat Frânc.

„Impactul pe total efective este sub 5%“

Dacă se continuă cu pretenţiile şi presiunile pentru schimbarea datei de referinţă, am risca blocarea tuturor plăţilor europene pentru fermieri, avertizează Frânc, amintind de asemenea de un studiu care ar fi fost realizat de APIA în cursul anului trecut, conform căruia modificarea reală a efectivului de animale (acele situaţii în care în anumite ferme nu mai există animalele din 2013, sau efectivele din fermă s-au mărit etc.) ar fi de sub 5%, ceea ce la nivelul UE nu este considerat impact.

„Se iau banii pentru animalele care au fost tăiate, dar în locul lor au intrat altele. Trebuie să fim corecţi. Pe un studiu făcut la Ministerul Agriculturii, la APIA, s-a verificat câte exploataţii primesc mai mulţi bani faţă de câte animale mai au la ora actuală, anul trecut s-a făcut studiul, şi impactul pe total efective este de sub 5%. Noi tot vorbim. Nimeni nu ia în calcul numărul de exploataţii noi care s-au dezvoltat cu animalele noi. Acest impact este, pe verificări clare, undeva la sub 5%. Este reglementarea europeană care nu poate fi modificată prin legislaţie naţională, decât prin notificări şi abordări. Schimbarea regulamentului înseamnă muncă de minim 2-3 ani de zile, prevederile regulamentului. ANT-urile mai funcţionează ca sistem de plată 2 ani şi, culmea, este şi o plată regresivă. Eu vă spun următorul lucru – trebuie să avem foarte mare grijă, pentru că pentru acest ajutor care vine de la bugetul de stat, pentru 100 de milioane, sumă regresivă cu 5% anual, riscăm să pierdem trei miliarde. Au fost 166 milioane pe bovină în 2013, în 2014 s-a redus cu 25% şi de-acolo, anual, cu 5%. Aşa cum creşte alocarea financiară anuală din bugetul UE, trebuie să reducem cuantumul national, atât pe zootehnie, cât şi pe vegetal. Asta este realitatea“, a mai spus Frânc.

Tot realitate este însă şi faptul că 70% din efectivele de bovine de la nivel naţional sunt crescute în fermele de familie, iar pentru crescătorii care deţin doar câteva capete, şi care nici nu au înregistrate animalele în registrul genealogic (nu am animale de rasă) acest ajutor înseamnă mult, mai ales în lipsa subvenţiilor acordate sectorului zootehnic din bugetul UE (accesibile fermierilor cu animale de rasă, cuantumul acestor subvenţii fiind de sute euro/cap animal).
În perioada 2013-2017, APIA a plătit crescătorilor de bovine, cu titlu de ajutor national tranzitoriu (ANT 7 şi ANT8)– schema decuplată de producţie, specia bovine, peste 660 milioane euro.