Cum să aducem gunoiul din întreg judeţul la Bălteni, cu peste 34 milioane euro. Nu de acum, de anul viitor

Consiliul Judeţean Olt a marcat, astăzi, finalizarea unui proiect de 34 milioane euro menit să rezolve problema deşeurilor menajere din întreg judeţul. Infrastructura s-a creat, operatorii însă nu au fost stabiliţi. Mai mult, s-au închis vechile gropi de gunoi şi s-au deschis depozite temporare, altele decât staţiile de tranfer. Până una-alta, fiecare duce gunoiul pe unde poate, pentru că „e o problemă naţională“.

Patru ani a durat ca judeţul Olt să aibă un depozit ecologic pentru  gunoiul menajer, cu o capacitate de 880.000 metri cubi, unul care să înlocuiască toate cele şase gropi vechi de gunoi. S-a făcut la Bălteni, tot acolo s-au mai făcut şi o staţie de sortare şi una de tratare levigat. Alte patru staţii de transfer s-au construit în Caracal, Balş, Corabia şi Scorniceşti,  s-au construit 3.722 platforme de colectare a deşeurilor menajere în întreg judeţul şi 1.975 platforme de colectare a deşeurilor reciclabile. S-au închis, cum spuneam, depozitele urbane neconforme, s-au achiziţionat 6.450  containere, opt tocătoare şi 18.000 unităţi de compostare.

„Vom avea un judeţ mai curat şi mai confortabil“, a declarat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Olt, Marius Oprescu, în deschiderea conferinţei de presă. Nu prea curând, ar fi de adăugat, operatorul nefiind, la acest moment, selectat prin licitaţie, toată procedura ducând termenul la care depozitul de la Bălteni va începe să funcţioneze cel puţin până în vara viitoare.

Staţii de transfer dublate de depozitele temporare

Cum costurile operatorului, sau operatorilor, ar fi clar mai mari dacă deşeurile s-ar transporta direct la depozitul de la Bălteni, şi probabil şi din alte raţiuni,s-au construit patru staţii de transfer, care pe lângă zona de transfer au şi un punct de colectare fluxuri speciale de deşeuri (deşeuri voluminase, deşeuri periculoase şi menajere şi dispozitive electrice, electronice şi electrocasnice DEEE). Cea mai mare se găseşte la Caracal – 33.584 tone/an, cea mai mică, la Scorniceşti – 7.643 tone/an. În acelaşi timp însă, pentru a putea fi construite cu banii europeni din proiect, s-a grăbit închiderea vechilor gropi, trei dintre acestea, de la Balş, Caracal şi Corabia, având termen de închidere 2017, a precizat comisarul-şef al Gărzii de Mediu Olt, Gheorghe Neacşa.

Pentru toate fostel gorpi s-a îndeplinit procedura, iar astăzi arată ca veritabile zone verzi, dau asigurări reprezentanţii CJ Olt. Lângă ele s-au construit staţiile de transfer (la Corabia şi Scorniceşti, unde pe fonduri PHARE existau capacităţi de sortare, staţiile de transfer s-au construit în imediata vecinătate, tocmai pentru a valorifica potenţialul existent). La acest moment, toate vechile gropi sunt închise, iar staţiile de transfer nu pot fi folosite, pentru că nu s-a definitivat procedura de selecţie a operatorilor. Aşa că s-au construit depozite temporare. Care depozite, mai spune comisarul-şef al Gărzii de Mediu Olt, vor fi desfiinţate de îndată ce staţiile de transfer pot fi exploatate. „S-a început puţin pe dos, dar asta este. Totul s-a întâmplat pentru că aceste proiecte nu s-au finalizat, nu s-au implementat, aşa cum cerea legea, până în 2012. Se întâmplă în multe judeţe în ţară“, a spus Neacşa.

Să plătească toţi

Prin implementarea proiectului de peste 34 milioane euro va fi posibilă colectarea gunoiului menajer din întreg judeţul, toate cele 112 localităţi fiind asociate, organismul care le reprezintă fiind Asociaţia Intercomunitară Olt-ECO. Şi, aşa cum s-a întâmplat în cazul celor asociaţi la operatorul de apă, preţul va fi unic. „Se vor face economii la scară“, spune managerul proiectului, Angela Solduban. Care mai vorbeşte de principiul solidarităţii şi de necesitatea ca şi cetăţenii din mediul rural să înceapă să plătească astfel de servicii.

Şi cu gunoiul, până una-alta, ce facem?

Deşi viitorul sună bine, vorba reclamei, prezentul e plin de probleme. În special în mediul rural, dar nu numai, reprezentanţii administraţiilor locale iau amenzi pe capete de la Garda de Mediu. Ultima primărie amendată, Rusăneşti, nu se deosebeşte cu nimic de celelalte, doar că „a picat la zar“. „Eu ştiu de unde ni se trage, de la prietenii noştri politici. Careva a făcut vreo reclamaţie şi au venit şi ne-au dat amenzi. E drept că e groapă, şi n-avem voie, dar am avut şapte-opt la nivelul comunei şi am reuşit să mai închidem. Să ne spună nouă unde să le ducem! Contract n-avem, nu vine nimeni să ia gunoiul. Ne mai dă şi nouă, ca la milogi, buldoexcavatorul ăla de la societatea mare şi-l întindem de nu-l vedeţi nici din satelit!“, declară viceprimarul comunei, Adrian Defta.