Căluşul, patrimoniu UNESCO, învins de pandemie. „Aşa cum s-au făcut chefuri prin spatele casei, vor fi şi căluşari, dar fără multă vâlvă“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
În duminica Rusaliilor, la Dobroteasa, în judeţul Olt, în mod tradiţional se înfruntă căluşarii „de ţărână“, păstrătorii jocului autentic de căluş FOTO: Alina Mitran
În duminica Rusaliilor, la Dobroteasa, în judeţul Olt, în mod tradiţional se înfruntă căluşarii „de ţărână“, păstrătorii jocului autentic de căluş FOTO: Alina Mitran

Peste doar două zile, în satele, din ce în ce mai puţine, din sudul ţării în care mai putem întâlni jocul de căluş ar trebui să se depună jurământul cetei şi căluşarii s-o pornească la joc. Autorităţile sanitare au interzis, însă, acest lucru.

Ce nu au reuşit comuniştii, care în ultimii ani ai regimului le interziceau căluşarilor să joace căluşul în timpul săptămânii, pentru că asta însemna zile pierdute de la CAP şi munci agricole întârziate (în schimb recuperau duminica), a reuşit coronavirusul. Pentru prima dată, căluşarilor le este interzis în mod oficial să se întâlnească în concursurile devenite tradiţie. Festivalurile de căluş programate în apropierea Rusaliilor au fost suspendate, la fel se va întâmpla şi cu evoluţiile cetelor de căluşari.

„În localităţi nu s-a dat voie. Vătaful de la Vâlcele (n.r. - o vatră tradiţională de căluş), Marian Stănescu, a mers şi a întrebat la DSP şi i s-a spus că legea interzice. Duminica asta se începea la Dobroteasa, cu concursul cetelor necoregrafiate, şi se închidea săptămâna Căluşului la Caracal, cu festivalul. Nu ştiu ce au decis autorităţile de acolo, foarte probabil au anulat. Nu este aprobare pentru plecarea prin sat cu căluşul“, a explicat coregraful Nichita Dragomira, cel care are meritul de a fi susţinut reînfiinţarea multor ansambluri de căluş în judeţul Olt, atât de copii, cât şi de adulţi.

O perioadă aproape la fel de grea a fost pentru obiceiul care a cucerit un mapamond, din 2005 Căluşul făcând parte din patrimonial imaterial UNESCO, în comunism. Pentru că la acea vreme căluşarii cutreierau satele (cum şi astăzi se întâmplă) şi urcau pe scenă doar în perioada Rusaliilor, o perioadă de asemenea propice muncilor în câmp, şefii de CAP le-au interzis să-şi mai părăsească locul de muncă în timpul săptămânii.

„În comunism s-a încercat interzicerea, dar nu s-a reuşit. S-a încercat pe săptămână, pentru că mulţi erau tractorişti, erau şefi de atelaje, erau şoferi, şi pe săptămână nu se mai dădea voie. Dar duminica n-a putut să-i oprească. Le-a interzis mutul, dar ei tot au plecat în prima şi ultima duminică. (…) A fost o duritate prostească, nu ştiu cine a pornit-o, nu s-a ţinut o ediţie la Caracal (n.r. - la Caracal se desfăşoară de peste o jumătate de secol cel mai mare festival de căluş pentru adulţi din ţară), pentru că începuse seceratul orzului, însă anul viitor eu personal m-am dus la Lică Bărbulescu (n.r. – cumnatul preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi conducătorul judeţului) şi am găsit înţelegerea să-l mutăm la 23 August. Pentru că la 23 August tot erau oamenii aduşi la parade, veneau la spectacole, am făcut şi festivalul căluşului. Şi am avut câţiva ani când se desfăşura la 23 august. Şi Lică Bărbulescu a zis – bă, eu nu ştiu nimic, dacă voi vă faceţi treaba bine! A rămas latura spectaculară şi s-a menţinut tradiţia, a fost un compromis“, a precizat Dragomira.

„Duminică dimineaţă se făcea steagul şi se depunea jurământul“

Căluşarii începeau peste doar o zi perioada „magică“ în care timp de o săptămână intrau în curţile sătenilor cu dare de mână şi jucau pentru a-i apăra de rele şi a le aduce prosperitatea. Duminică la răsăritul soarelui se depune jurământul între căluşari, după care cetele o pornesc prin sate, sau o porneau, pentru că totul va fi altfel.

„De regulă, săptămâna asta se făceau repetiţiile, se completa formaţia, pentru că dacă nu sunt minim 7 formaţia nu poate să plece, nu e constituită, se făceau pregătirile, se învăţau figurile, se pregăteau costumele, iar duminică de dimineaţă, de regulă, se făcea steagul şi se depunea jurământul, undeva la o răspântie, în afara satului, să nu participle nimeni, pentru că era cu caracter secret. După depunerea jurământului - care o să dispară, cum a şi dispărut la ora actuală în multe locuri, pentru că nu mai are semnificaţie, nemaifăcând bărbaţii armată, ăştia nu mai cred în jurăminte – plecau în sat şi acolo, de regulă, aveau anumite case unde ştiau că sunt primiţi, sau unde vedeai poarta deschisă trebuia să intri să joci“, a mai spus coregraful Nichita Dragomira. Este convins că tradiţia jocului de căluş, deşi în permanentă schimbare, se va păstra într-o anumită formă.

„A apărut moda că se duc pentru bani, pentru că le iese foarte bine, le ies 200-300 lei la zi. Cel puţin din motivul ăsta la sat căluşul nu va dispărea, pentru că a apărut acest interes pentru tineret. El va rămâne mai mult cu caracter de spectacol şi atâta tot, factorul de tradiţie va dispărea 100%. Rolul principal îl juca mutul, or în judeţul Olt, în afară de vreo două personaje, nu-l face nimeni, nu ştiu ce înseamnă“, a mai spus Dragomira.

Cu toate interdicţiile, cel mai probabil vom vedea cete mici de căluşari, dacă avem ocazia să ajungem într-o veche vatră de căluşari, o spune acelaşi coregraf. „Eu cred că o să vedeţi în anumite zone, aşa cum s-au făcut şi destule chefuri prin spatele casei, aşa cum s-au făcut mult mai multe, vor fi şi căluşari. Ce e drept, numai în satul respectiv şi fără prea multă vâlvă, dar vor fi localităţi în care vor pleca căluşarii, 100%. Eu nu pot nici să-i sfătuiesc aşa ceva, Doamne-fereşte!“, a mai spus Dragomira.

CITIŢI ŞI: Povestea puţin ştiută a celui mai mare concurs al căluşarilor. Cum au interzis comuniştii un personaj central: mutul

S-a „dezgropat“ căluşul. Primul dans se joacă în cimitir sau în vatra satului, după care ceata porneşte prin sate

De unde vine denumirea Căluşului, jocul ajuns în patrimoniul UNESCO. Povestea dansului fascinant cu origini incerte

Povestea celui mai mare „antrenor de căluşari“ român: „Lică Bărbulescu mă bătea să-i spun bancuri cu Ceauşescu“

Slatina



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite