Apa din Sibiu, mai bună decât în estul şi în vestul ţării. De ce în zona de nord a judeţului calitatea este mai slabă

0
0

Apa potabilă în judeţul Sibiu este mai bună decât în judeţele din Moldova şi cele din vestul ţării. Există însă localităţi unde apa din sursele subterane, chiar de mare adâncime, conţine amoniu, fier, mangan în concentraţii ridicate.

În judeţul Sibiu apa potabilă este asigurată populaţiei fie prin sistem centralizat de distribuţie a apei, fie din fântâni şi izvoare publice sau particulare. Direcţia judeţeană de Sănătate Publică a publicat recent un raport privind calitatea apei în anul 2017 în întregul judeţ, precizând că sistemul centralizat este cel mai bun, cel mai recomandat, deoarece asigură o calitate corespunzătoare şi o supraveghere bună a calităţii apei.

De fapt, potrivit autorităţilor, judeţul Sibiu nu prea are probleme la acest capitol, cu excepţia zonei de nord. Apa potabilă din localităţile Blăjel, Biertan, Moşna, Micăsasa, Dumbraveni etc. conţine concentraţii ridicate de substanţe de amoniu, fier sau mangan. Dar probleme cu alimentarea cu apă potabilă a populaţiei s-au găsit şi în alte localităţi.

2 operatori, 5 zone mari, multe zone mici

În judeţul Sibiu există doi operatori regionali de apă potabilă: SC Apă Canal SA Sibiu şi SC Apa Târnavei Mari SA. De asemenea, mai există cinci aşa-numite zone mari, de aprovizionare cu apă potabilă în care apa tratată în cinci staţii de tratare, autorizate sanitar, este distribuită populaţiei prin reţea centralizată, de cei doi operatori. Acestea asigură cu apă potabilă un număr de 277.505 locuitori. Cele cinci zone mari sunt Sibiu, Mediaş, Cisnădie, Avrig şi Arpaşu.

Mai există însă şi o serie de aşa-numit zone de aprovizionare cu apă mici. Acestea asigură pentru 26.133 locuitori apa potabilă produsă în 12 staţii de tratare a apei, la fel autorizate din punct de vedere sanitar. Specialiştii subliniază că procentul de neconformităţi al paratametrilor chimici şi bacteriologici este mai ridicat în aceste zone mici de aprovizionare cu apă potabilă, faţă de zonele mari (3,11% faţă de 1,4%). „Cauza este determinată, în principal, de faptul că aceste sisteme mici se află în subordinea primăriilor, care nu dispun de servicii specializate de gospodărire comunală, nici de personal specializat. În alte localităţi, locuitorii s-au organizat în asociaţii sau fundaţii care exploatează aceste instalaţii de apă, de asemenea, fără a dispune de personal specializat”, explică autorii raportului.

Astfel, printre localităţile în care au fost identificate probleme legate de alimentarea cu apă se numără Porumbacul de Jos şi Porumbacul de Sus (nu se face dezinfecţia apei distribuită populaţiei), oraşul Copşa Mică (se distribuie apă industrială, iar furnizoorul nu-şi asumă responsabilitatea de a asigura monitorizarea calităţii apei), comuna Biertan, satele Ţapu, Tălmăcel, Slimnic, Ruşi, Axente Sever, Rod etc. În alte localităţi, precum Micăsasa, Sorostin, Şeica Mică, nu se poate asigura cantitatea de apă necesară populaţiei, din cauza debitului insuficient al surselor de apă, mai ales în perioadele secetoase ale anului.

Reţele de distribuţie a apei neautorizate

În raportul celor de la Direcţia judeţeană de Sănătate se mai menţionează că în Sibiu mai există şi reţele de distribuţie a apei care nu sunt autorizate sanitar. Anul trecut au funcţionat opt astfel de staţii de tratare a apei construite în urmă cu mai mulţi ani (la Vurpăr, Şeica Mică), dar şi altele noi sau încă nefinalizate (la Moşna, Blăjel, Paucea, Jina, Biertan sau Talmacel).

Pe lângă aceste sisteme centralizate, mai există şi 36 de sisteme de aprovizionare locale. Unele dintre ele au fost construite de cetăţeni, majoritatea în mediul rural, dar care nu sunt autorizate din punct de vedere sanitar, respectiv furnizează populaţiei o apă care nu este supusă procedeelor de tratare şi dezinfecţie permanentă a apei. Sistemul lucrează astfel: captare, înmagazinare, distribuţie.

Totuşi, anul trecut au fost evaluate sanitar 19 proiecte de alimentare cu apă potabilă a diferitor localităţi din judeţ şi s-au autorizat sanitar patru noi sisteme de alimentare cu apă potabilă în localităţile Boian, Bazna, Vard şi Veseud.

Sursele locale, periculoase

Conform datelor pe care le-au furnizat primăriile, în judeţul Sibiu există 371 fântâni publice, 180 sipote şi izvoare publice şi 23.282 fântâni particulare. „În perioadele secetoase ale anului apa din aceste surse devine improprie consumului atât cantitativ, cât şi calitativ”, atenţionează specialiştii. Concret, anul trecut analizele au arătat că 36,86% din probe sunt neconforme la parametrii chimici, iar 77,23% - la cei bacteriologici. Direcţia Sănătate a judeţului a atenţionat primăriile nu numai să întreţină corespunzător sursele de apă, dar şi să afişeze inscripţii în vecinătatea acestora: „Apa este bună de băut”, „Apa nu este bună de băut”, „Apa nu este bună de folosit pentru sugari şi copiii mici” etc.

În această ordine de idei, autorităţile au amintit că în anul 2017 în judeţul Sibiu s-au înregistrat două cazuri de methemoglobinemie acută infantilă sau aşa-numita boală albastră a noului născut în localităţile Axente Sever şi Mediaş. Substanţa toxică implicată în generarea acestei îmbolnăviri este reprezentată de nitrat, boala apărând frecvent în mediul rural, cu precădere la copiii de până la un an care sunt hrăniţi cu lapte praf preparat cu apă de fântână. Direcţia judeţeană de SĂnătatea asigură că monitorizează astfel de cazuri şi precizează că acolo unde nivelul de nitraţi este ridicat, primăriile au obligaţia să asigure apa potabilă fără plată pentru sugari şi copiii până la 3 ani.

Totuşi, judeţul Sibiu nu este unul cu probleme în ceea ce priveşte numărul cazurilor de methemoglobină acută infantilă. De fapt, şi la nivel naţional se constată o scădere a acestora, datorită în principal a implementării proiectelor europene de aprovizionare cu apă.

Mai multe - Sibiu

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite