Samaro, băutura românească din nuci verzi care concurează cu tăriile nemţeşti

Numele de Samaro a fost inspirat de sintagma „Satu Mare România” - foto: Facebook Daniel Bran

O distilerie din Satu Mare produce un digestiv din nuci verzi care începe să intre în cluburile din România, unde concurează cu vestitul Jägermaister. Producătorii speră ca în următorii ani, produsele româneşti, inclusiv palinca, să devină vedetele cluburilor şi barurilor de fiţe.

Românii sunt renumiţi pe întreg mapamondul pentru băuturile pe care le produc. Dar dacă la partea de producţie stăm bine, în ceea ce priveşte marketingul şi expansiunea pieţei, sunt puţini cei care fac pasul înainte, depăşind simpla tradiţie de a produce palincă sau ţuică. Indiferent de clubul pe care l-ai alege, din Satu Mare până pe litoral, băuturile tari care ţi se servesc la bar sunt în proporţie de 99% din import. Doar la capitolul vinuri şi bere producătorii români au reuşit să facă faţă importatorilor cât de cât.

Totuşi, un brand 100% românesc are curajul să intre în această lume şi să îşi caute locul pe piaţă printre coloşi precum cei de la Jägermaister. Distileriile Bran au lansat pe piaţă o băutură fină, din nuci verzi, care concurează pe această piaţă a digestivelor. Reţeta băuturii Samaro a luat naştere acum aproximativ zece ani, dar a fost nevoie de muncă intensă în ultimii doi ani pentru a fi adusă la forma actuală, gata de a fi servită în cluburi, o băutură fină şi cu o formă de prezentare atractivă. „Tot ieşeam în oraş, în cluburi cu prietenii şi mă uitam şi la ei şi la alţi tineri care consumau foarte mult Jägermaister. Noi, cu distileriile Bran, suntem la a treia generaţie de producători de băuturi spirtoase şi aveam de mult băutură din nuci verzi, similară tăriei nemţeşti, în gama noastră de produse, dar nu era pregătită să iasă pe piaţă şi să concureze cu băuturile de import, aşa că în ultimii doi ani, am muncit mai acerb la acest capitol, am definit gustul ei şi forma de prezentare şi de la 1 mai, am lansat Samaro în cele mai exclusiviste locaţii“, afirmă Daniel Bran, membru al familiei Bran, cea care deţine distileriile care produc Samaro.

E simplu să ne dăm seama de unde vine numele băuturii: Samaro este format din primele silabe ale cuvintelor „Satu Mare România“, din dorinţa de a scoate în evidenţă faptul că şi pe plan local se pot produce băuturi competitive. Distileriile Bran se află în judeţul Satu Mare, loc de unde reuşesc să distribuie în prezent băuturi pe trei continente.

„Oriunde te duci în lume, la restaurante, observi că e moda asta: brânză de oaie de la o fermă din munţii apropiaţi, carne de animal crescut la o fermă ecologică de la câţiva kilometrii depărtare, şi toată lumea caută să scoată în evidenţă în faţa altora ceva ce e de acolo, de-al locului. Asta ne dorim şi noi să facem acum, să evidenţiem ceva românesc. Am introdus şi palinca, alături de Samaro în cluburi, iar aici luptăm să schimbăm o mentalitate: că palinca nu se bea doar când tai porcul sau la alte evenimente tradiţionale, ci se poate servi şi ca bază într-un long drink servit într-un club sau la piscină“, spune Daniel Bran.

Doi ani au durat testele pentru ca reţeta de Samaro să ajungă în forma actuală - foto: Facebook Daniel Bran

Cum se produce Samaro

Tot procesul de producţie al băuturii Samaro ţine aproximativ şase luni, de la momentul culegerii nucilor verzi şi până la îmbutelierea băuturii. În prezent, se lucrează cu stocul de anul trecut, iar pentru 2017 se doreşte producerea a 100.000 de sticle, urmând ca, după semnarea de noi contracte, să crească producţia. În ultimii ani băutura a primit diferite note de gust, fiind adusă la o formă cât mai băubilă şi fină, pentru a putea fi acceptată de publicul larg.

„Noi culegem nuca verde la început de iunie şi o ţinem cam trei luni la macerat, în alcool. După macerare, se adaugă alte ingrediente, extracte de plante şi de ierburi. Din păcate, pe astea trebuie să le luăm din străinătate şi procesul tehnologic e foarte greoi. Dacă e să le luăm la număr, băutura are peste 40 de ingrediente, majoritatea – extracte de plante. După ce se pun şi extractele, băutura mai stă o lună pentru omogenizare, poate chiar mai mult, până ajunge pe linia de îmbuteliere. Faţă de prima variantă de Samaro pe care o aveam, reţeta practic nu s-a schimbat. De doi ani lucrăm să găsim proporţiile cele mai bune între ingrediente: cât e optim să adăugăm din fiecare pentru a scoate un gust mai fin. Şi la gradaţia alcoolică am mai lucrat – dacă înainte băutura era încadrată la bitter, acum am dus-o în zona lichiorului“, mai afirmă managerul.

Ce spun barmanii

„Samaro e o băutură care merge foarte bine într-un long drink. E foarte bună şi băută doar cu gheaţă, dar se combină bine şi cu ceva tonic sau cu merişoare. Poate fi folosită în orice astfel de băutură. Nu vine să scoată de pe piaţă Jägermaister, pentru că e imposibil să te lupţi cu mecanismele lor de marketing, dar este alternativa românească la băuturile de import şi este, calitativ, cel puţin la acelaşi nivel“, afirmă Sebastian Bozga, barman cu ani de vechime în domeniu.

La rândul său, Cristi Fuşle, manager la Famous Summer Club, are cuvinte de laudă despre Samaro: „Înainte să-l introduc la
mine în club, l-am gustat eu. Îl ştiu pe Dani de mult şi ştiam ce produc ei la distilerii, dar nu credeam că se pretează pentru un club. Când am gustat Samaro, mi-am zis că aceasta e o băutură care o să prindă la publicul meu. E fină, are aromă, se poate bea uşor“.

Preţul unei sticle de Samaro depăşeşte în prezent costul unei sticle dintr-o băutură similară adusă din import, dat fiind faptul că, în prezent, producţia acestei băuturi este limitată de cererea de pe piaţă, dar, odată cu creşterea cantităţii, managerul Daniel Brand estimează că preţul se va egaliza. Diferenţa de preţ nu o face nici în acest moment inaccesibilă, dar o ţine în zona băuturilor exclusiviste, adresate unui public mai restrâns. ;

Bran contra Bran

Distileriile Bran din Satu Mare sunt atestate din 1969, bunicul lui Daniel Bran fiind cel care a folosit acest nume încă din acei ani. El producea alcool din fermentarea fructelor, pe care mai apoi îl preda fabricii Vinalcool, care prelua producţia din zona Satu Mare. Înregistrarea activităţii bunicului în acei ani i-a ajutat pe urmaşii acestuia să dovedească vechimea activităţii lor sub numele de Bran, când autorităţile din zona Bran, de patrimoniu, au deschis un proces pentru a anula dreptul familiei din Satu Mare de a folosi acest nume. Începutul distileriilor Bran l-a reprezentat producţia palincii de prune, iar după 48 de ani, gama de produse este una extrem de variată, care numără nouă distilate, adică tipuri de pălincă, la care se adaugă o afinată, o vişinată, şi Samaro. Până la sfârşitul anului, vor mai fi lansate un lichior de căpşuni şi unul de caise, iar pentru anul viitor se pregăteşte brandingul pentru un vinars.