FOTO: Blestemul propriei fiice, un mister neelucidat după 166 de ani
0
În jurul cetăţii de la Ardud s-au ţesut multe legende legate de figura istorică a lui Francisc Rakoczi al II-lea. Pivniţa întunecată şi foarte lungă are o adâncime de 10 metri.
Ardudul apare pentru prima dată în documente în anul 1215, cercetătorii presupun o înfiinţate din secolul 11-12. Era localitatea de supraveghere a întinselor păduri de odinioară din Codru. Localitatea actuală s-a format prin contopirea Ardudului Mic şi Ardudului Mare.
Una dintre primele atestări ale localităţii o amintesc ca fiind moşie a familiilor Balc şi Drag, comiţi ai Maramureşului, care devin unici proprietari în 1392. Din această familie se naşte neamul Drágfi, care va stăpâni moşia Ardudului până la dispariţia lor în 1555. În 1456 familia Drágfi din Beltiug primeşte permisiunea de a construi o cetate pe moşia lor. Prima cetate este construită de Bertalan Drágfi, voievod al Transilvaniei, în 1481 (sau 1487 după alte surse). Ardudul devine o vatră a mişcării calviniste din zonă, fiind patronată de Gáspár Drágfy, judecător regal al comitatelor Crasna şi Solnocu de Mijloc, ctitor al Gimnaziului reformat din Satu Mare. Biserica în stil gotic, construită iniţial ca şi romano-catolică, de familia Drágfi în 1545 revine reformaţilor, şi aici va avea loc primul sinod protestant din Ungaria.
Cetatea deteriorată a fost renovată de contele Károlyi în 1730, dar astăzi se văd numai ruinele construcţiei şi un bastion refăcut. În capela cetăţii şi-au legat viaţa în 1847 poetul Sándor Petőfi şi Júlia Szendrei, fiica intendentului cetăţii din Ardud. Altarul capelei a fost salvat înaintea distrugerii cetăţii, azi se află în capela Palatului Episcopal din Satu Mare. Pe malul pârâului Homorod, la poalele cetăţii a fost ridicat un monument în amintirea poetului.
În jurul cetăţii de la Ardud s-au ţesut multe legende legate de figura istorică a lui Francisc Rakoczi al II-lea. Pivniţa întunecată şi foarte lungă are o adâncime de 10 metri. Se spune că are trei intrări: una se află în preajma cetăţii din Ardud, una lângă capela de pe Lyukashalom (partea dreaptă a şoselei Carei-Ghenci). Cea de-a treia se află sub castelul din Carei. Se spune că pivniţa lui Francisc Rakoczi a fost construită de curuţi, adică de răsculaţii contra habsburgilor, care au folosit-o ca să-şi ia prin surprindere duşmanii. Pentru că nu-şi puteau explica modul în care aceştia reuşeau să-i învingă, austriecii au recurs la un şiretlic: au trimis familiei Rakoczi un ofiţer chipeş care să o seducă pe fata principelui. Ceea ce s-a şi întâmplat. Prinţesa Vilma s-a îndrăgostit de ofiţer şi i-a divulgat taina pivniţei.
Cuprinsă de remuşcări, fata i-a povestit a doua zi tatălui său întâmplarea, dar era prea târziu. Soldaţii austrieci au venit să-l aresteze pe principe. Printr-o minune, Francisc Rakoczi a reuşit să intre în pivniţă, nu înainte de a-şi blestema fiica. Localnicii cred că fata lui Rakoczi trăieşte şi azi în pivniţă. Cel care vrea să o dezlege de blestem trebuie să sărute toate cele trei chipuri ale fantomei de câte trei ori, apoi s-o urmeze în pivniţă. Fata îi arată toate armele şi tezaurul de aur şi argint. În tot acest timp, bărbatul nu are voie să privească în spate, altfel se preface în stană de piatră. Se povesteşte că ar fi existat multe încercări de a o dezlega de blestem, dar nici un tânăr nu s-a întors din pivniţă.
Cetatea Ardudului a fost ridicată în anul 1481 de Bartolomeu Drag, nepotul lui Dragoş Vodă. A fost una din cele mai puternice cetăţi senioriale din nordul Transilvaniei. Astăzi, din vechiul castel nu a mai rămas decât un singur turn, care se află într-o stare avansată de degradare. Legenda spune că până nu va fi dezlegată de cineva, fata nu are voie să se pieptene şi să se spele decât o dată pe an. Nu poate să se mărite până când nu-şi va coase cămaşa de mireasă, dar într-un an nu poate coase mai mult de şapte împunsături. Localnicii spun că, după fiecare împunsătură, acul îi înţepeneşte degetul fetei de principe.
Se încarcă comentariile...
