Moldova Nouă şi localităţiile sârbeşti de la frontieră suportă încă poluarea cu praf din iazuri fostului Moldomin. România nu a făcut nimic să rezolve problema

Halda de steril întinsă pe 150 de hectare de teren, lăsată în urmă de combinatul de prelucrare a cuprului de la Moldomineste încă o problemă mare de poluare.

In zilele secetoase, de câteva zeci de ori pe an, vântul puternic ridică praful din haldă şi-l împrăştie în toată zona, atât în România, cât şi în Serbia. Anul trecut, după o reclamaţie a vecinilor sârbi, Uniunea Europeană a avertizat România.

Comisia Europeană a demarat procedura de infringement împotriva României şi a reclamat Statul Român la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Curtea a pronunţat sentinţa împotriva Statului Român prin care impune adaptarea legislaţiei la directivele UE şi luare de măsuri urgente pentru a rezolva situaţia.

Până acum însă, nu s-a luat nicio măsură concretă, la faţa locului, iar România riscă să fie sancţionată de U.E., dacă Serbia depune o nouă plângere. Moldomin, societate cu capital integral de stat, şi-a sistat activitatea în 2006, iar în 2010 a intrat în faliment. În martie 2016, Ministerul Economiei a elaborat un proiect de ordonanţă de urgenţă care prevede alocarea de la bugetul de stat a 1,7 milioane de euro pentru ecologizarea iazurilor de decantare din zona Moldova Nouă, însă până în prezent nu s-au pus în aplicare niciun fel de măsuri.

Adrian Torma, primarul de la Moldova Nouă spune că de fiecare dată când a avut ocazia a ridicat problema poluării de la iazurile Moldomin. “Şi în urmă cu câteva luni, am fost la Bucureşti, m-am interesat ce s-a întâmplat cu acel proiect şi de ce nu se pune în aplicare. Am primit răspuns că Ministerul Economiei este cel care se va ocupa de reabilitarea haldelor de aici.  Din păcate, cred că va mai trece ceva timp având în vedere ce se întâmplă acum prin Guvern”, a declarat Torma.

Cornel Popovici Sturza, preşedintele asociaţiei ecologiste GEC Nera a făcut nenumărate adrese către autorităţile centrale, în care a solicitat un răspuns în privinţa haldei de la Moldova Nouă. “Nu am primit până acum niciun răspuns. Banii sunt blocaţi undeva pe la Ministerul Economiei. În teren, situaţia este la fel, praful se ridică în fiecare vară şi afectează întreaga zonă.”, spune preşedintele GEC Nera, care consideră, însă, că şi dacă s-ar lua măsurile pregătite, acestea sunt extreme de costisitoare şi ineficiente.

“Măsurile pregătite sunt pentru cine ştie ce firme a unor băieţi deştepţi. S-a ales soluţia construirii unor instalaţii de stropire a zonei, pentru a împiedica ridicarea prafului. Prin această metodă se face investiţie enormă, vor fi costuri mari de energie, pe care le suportă tot Bugetul de Stat şi mai ales infrastructura de stropire riscă să fie furată în cazul în care aceasta va fi metalică, aşa cum s-a întâmplat după 2006 cu reţeaua de conducte pentru distribuirea pe iaz a apelor încărcate cu steril minier provenit de la uzina de preparare a cuprului”, arată Cornel Popovici.

Preşedintele GEC Nera susţine că o măsură mult mai ieftină şi de durată ar fi ecologizarea prin metode vegetative, respective plantări de specii de arbori şi vegetaţie, care să reziste în praful de steril minier de pe iazuri.