Misterioasa cetate de pe malul Dunării, aproape de inaugurare. Cum arată fortificația complet refăcută VIDEO
0Pe malul românesc al Dunării, pe teritoriul administrativ al localităţii Coronini (județul Caraș-Severin), pe o culme stâncoasă, se află rămășițele cetăţii Sfântului Ladislau, ridicată de regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg.
Spectaculos obiectiv turistic din Clisura Dunării, Cetatea Ladislau este aproape de inaugurare, după mai bine de șapte ani de la începerea lucrărilor de restaurare.
Peste cinci milioane de euro, obținuți de Primăria Coronini (Caraș-Severin) prin fonduri europene, au fost alocaţi pentru lucrări de consolidare şi refuncţionalizare a spaţiilor existente, pentru reamenajarea (reconstruirea) turnului cetăţii, pentru amenajarea unor alei, platforme şi pasarele.
De asemenea, s-a ridicat şi un corp nou, s-au amenajat toalete şi alte zone în beneficiul viitorilor turişti. În plus se va realiza şi iluminarea arhitecturală.
Proiectul avea termen de finalizare de 44 de luni, iar inaugurarea era prevăzută pentru începutul anului 2021, însă pe parcurs au apărut numeroase probleme.
Cetatea Ladislau se află la Coronini (județul Caraș-Severin), pe o culme stâncoasă, pe malul Dunării.
Cetatea Sfântului Ladislau a fost construită de Ungariei, Sigismund de Luxemburg, în anul 1428, pentru a întări graniţa de pericolul otoman.
„Compusă dintr-o primă incintă mai largă, aproximativ elipsoidală, alături de alta interioară, de formă aproape triunghiulară, dezvoltată cu axa mare pe direcţia est-vest. Extrema de est este dominată de un donjon circular. De la acesta se dezvoltă către sud un sistem de poartă, iar apoi un palat, compus din trei încăperi, sigur odinioară etajat. Cea mai importantă a fost încăperea centrală (aula), cu pivniţe boltite.
Latura de nord a triunghiului este frântă median de un turn exterior, cu muchie în ax şi se termină printr-un mic turn rectangular care face legătura şi cu latura din vest. Un zid solitar prelungeşte de-a lungul Dunării marginea platoului, de la colţul de nord-vest al palatului până la un alt mic turn rectangular. Zidurile avuseseră 2,80-3 metri grosime. Pe latura de nord a existat un şanţ cu lăţime de 9 metri, dotat cu un pod ridicat pe două picioare de piatră.
O primă fază a fost datată la mijlocul secolului al XIII-lea. Intervenţii majore s-au produs în primele decenii ale sececolelor al XV-lea. Menţionările documentare provin din sec. al XV-lea (prima la 1428). Atunci se bucură de o atenţie sporită din partea regalităţii şi este refăcută. Rolul ei se încheie în acelaşi secol”, aflăm de pe site-ul cetati.medievistica.ro.
Vizavi, pe malul celălalt, în Serbia, se află ruinele pitoreşti ale cetăţii Gulobaţ, care se află într-un amplu proiect de restaurare. Şi acesta ajunge în posesia regelui Sigismund, iar în 1481 a fost ocupată de Paul Chinezul (Kinizsi Pal).
Dacă sârbii au avut grijă să reconstruiască Golubaţul, încă de pe vremea lui Tito, iar acum este o veritabilă atracţie turistică, ruinele cetăţii Sf. Ladislau de la noi au fost lăsate în paragină.
Se încarcă comentariile...
