Într-o comună cu 166 de locuitori, fără apă, edilul face naveta cu un elicopter de 800.000 de dolari. Populația se dublează în anii electorali

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În comuna Brebu Nou din Caraș-Severin, una dintre cele mai mici localități din România, realitatea administrativă pare desprinsă dintr-un scenariu absurd: în timp ce oamenii trăiesc fără apă potabilă și fără canalizare funcțională, primarul își face naveta cu elicopterul, aterizând pe piste improvizate, potrivit Context.ro. În anii electorali, populația comunei aproape se dublează, iar proiectele finanțate din bani publici rămân, în mare parte, doar pe hârtie.

Localitatea are 166 de locuitori. FOTO Cristian Franț
Localitatea are 166 de locuitori. FOTO Cristian Franț

Pe 26 august 2025, la ora prânzului, un elicopter albastru survola Gărâna (unul dintre satele comunei). După câteva minute, aeronava a coborât în curtea casei edilului șef, Gabriel Bordea, într-un spațiu marcat doar cu un con alb-portocaliu, departe de standardele unui heliport autorizat.

Primarul, surprins de reporteri chiar în timpul aterizării, a refuzat un interviu înregistrat și a insistat să nu fie folosite dispozitive audio sau video. Explicația lui: „s-ar putea să se bâlbâie”.

„Sunt pilot privat. Îmi place să zbor. Nu cred că timpul meu privat are legătură cu activitatea instituției”, mărturisea atunci Bordea, aflat la al doilea mandat.

Edilul spune că zborurile sunt o pasiune personală. 

Elicopterul Robinson R44 Raven II, evaluat la aproximativ 800.000 de dolari, este înregistrat în Austria pe numele firmei Agil Group SRL, deținută de primar și de tatăl său.

Aterizări neautorizate, în lupsa unui heliport legal

Autoritatea Aeronautică Civilă Română confirmă că terenul din curtea edilului nu este omologat pentru operațiunile pe care primarul le face cu elicopterul.

„Nu poți să aterizezi unde vrei. Există reguli stricte”, explică purtătorul de cuvânt al AACR.

Analiza zborurilor arată curse frecvente între Timișoara și Gărâna, dar și către orașe din Ungaria și Austria. În zona Caraș-Severin - Timiș nu există însă niciun heliport autorizat.

Populația comunei se dublează când sunt alegeri

Potrivit recensământului din 2021, comuna Brebu Nou are 166 de locuitori. Totuși, la alegerile locale din 2024 au fost exprimate 339 de voturi, dintre care 191 pentru Bordea.

În primele luni ale aceluiași an electoral, 157 de persoane și-au stabilit reședința temporară în comună.

Observatorii Expert Forum au semnalat voturi în grup, cu buletine provizorii, din partea unor persoane necunoscute în localitate. Nu mai puțin de 177 de votanți au fost înscriși pe liste suplimentare, mai mulți decât cei de pe listele permanente.

Fenomenul nu este nou: în 2020, 156 de persoane și-au făcut vize de flotant în Brebu Nou, iar în 2012 fostul primar Karl Rank reclama aceeași situație.

„Am avut și câte 30 de flotanți pe o casă. După alegeri, dispar”, a rezumat un localnic situația:

Cinci flotanți într-o casă

Victor Vlad, un locuitor din Brebu Nou, a primit prin poștă un proces-verbal emis pe numele unui necunoscut și a descoperit, astfel, că cinci persoane aveau viză de flotant la adresa sa, fără ca el să știe.

Toate vizele au fost emise în intervalul 23–27 mai 2024, cu doar câteva zile înainte de alegeri.

Evidența Populației a explicat că reședințele au fost stabilite în baza unui contract de comodat semnat de un vecin,  însă pe o adresă greșită. Primăria schimbase denumirile străzilor și numerotarea caselor, fără să informeze locuitorii.

Proiecte de infrastructură: milioane de lei, rezultate minime

Deși pe hârtie comuna figurează cu investiții importante, realitatea este că rețeaua de apă potabilă nu funcționează, canalizarea este construită, dar neutilizată, stația de epurare este abandonată în vegetație.

Investiții de peste 5,7 milioane de lei în rețeaua de apă potabilă, dar oamenii folosesc instalații din anii ’70

Edilul recunoaște că rețeaua veche, construită cu țevi improvizate, este încă folosită. Sistemul nou, finanțat prin PNDL, nu este dat în folosință.

„Nu putem garanta că apa e potabilă”, spune Bordea.

Un alt proiect, de peste 1,1 milioane de euro, început în 2010, nu a fost pus niciodată în funcțiune. Prin programul „Anghel Saligny” au fost contractați peste 10,7 milioane de lei pentru o nouă rețea, dar până în 2025 nu fusese decontat niciun leu.

„Rețeaua e construită, dar nu s-a legat nimeni la ea”, explică primarul

Stația de tratare a apei este în prezent acoperită de buruieni.

Reşiţa

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite