De la tradiţia ouălelor roşii la fiţe: ouă marmorate ori chiar ouă roşii vesele

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Banatul face, oarecum, abstracţie de la tradiţia generală pentru că bănăţencele nu vopsesc ouăle roşii în Joia Patimilor, ci în Sâmbăta Mare, chiar după punerea lui Iisus în mormânt

Tradiţia ouălelor roşii pentru bănăţeni este un pic diferită faţă de celelalte regiuni istorice. Tradiţia spune că după ce L-a văzut răstignit pe Iisus pe cruce Maica Domnului a fost atât de necăjită că a luat un coş plin cu ouă pentru a-l da soldaţilor ce-L păzeau pe Iisus, ca să nu Îl mai chinuie. Dar aceştia au refuzat coşul cu ouă, aşa că Maica Domnului l-a pus la picioarele crucii Mântuitorului. Acolo, din sângele scurs din rănile Mântuitorului, ouăle s-a înroşit. De atunci a rămas tradiţia ouălelor roşii. „La noi la Fârliug, aşa ne povesteau bătrânii, dar nu se vopseau decât ouă roşii, cu coji de ceapă. Nu se făceau şi alte culori, pentru că cele de la picioarele crucii lui Iisus au fost doar roşii, de la sângele Lui“ ne spune Ana Başu, o săteancă din comuna Fârliug.

Acum, însă, chiar şi la sat gospodinele s-au modernizat puţin şi, nu numai că au renunţat la cojile de ceapă, sau ciorapul cu frunză de pătrunjel, dar au abordat chiar diverse fiţe în materie. Cele mai moderne sunt ouăle vopsite în culori marmorate, un fel de ultimă fiţă, dar şi ouăle vesele, ouă colorate pe care se aplică abţibilde cu feţe vesele, sau multe alte găselniţe care să facă sărbătorile pascale mai haioase şi... inedite.

Citeşte şi:

Reşiţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite