Autorităţile se vaită de lipsa investitorilor pe Semenic, dar îi dijmuiesc cu şpagă pe oamenii de afaceri care vor să demareze investiţii
0
Surse din cadrul anchetatorilor au dezvăluit pentru Adevărul că după organizarea flagrantului mai mulţi cetăţeni din comună au denunţat şi alte fapte de corupţie ale primarului
De ani buni politicienii construiesc în campaniile electorale şi nu numai, diverse strategii de revigorare a turismului pe muntele Semenic.
De fiecare dată este prezentat potenţialul uriaş al zonei, dar şi lipsa de interes a omului Gruia Stoica şi a SC Turist Semenic SRL care a lăsat zona în paragină.
Dar, după alegeri, de la fiecare primărie din zona Semenic s-a găsit câte un primar care şi-a încheiat mandatul mai devreme, fiind prins în flagrant că a luat şpagă pentru diverse terenuri din zona turistică.
Fostul primar din Văliug a dat tonul la şpagă
Marius Mocanu a fost găsit vinovat de trei instanţe pentru comiterea infracţiunii de trafic de influenţă, numai că, Tribunalul Caraş-Severin i-a dat o pedeapsă privativă de libertate, în timp ce, Curtea de Apel Timişoara i-a aplicat una cu suspendare, ca şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Prins în flagrant în timp pe primea 3.000 de euro de la un investigator pentru a aranja cu consilierii locali câştigarea licitaţiei de concesionare a unui teren în comună, Marius Mocanu (foto dreapta) a fost condamnat la trei ani şi trei luni de închisoare cu executare de către instanţa de fond de la Tribunalul Caraş-Severin.
Procurorii au arătat în rechizitoriu că edilul-şef cerea şpagă câte un euro pentru fiecare metru pătrat de teren concesionat de către adminsitraţia locală. Acesta a făcut recurs la Curtea de Apel Timişoara şi apoi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar a pierdut mandatul de primar, fiind găsit vinovat pentru luare de mită.
Primarul Verindeanu reclamat şi de oamenii din sat
Surse din cadrul anchetatorilor ne-au confirmat că, după reţinearea primarului din Prigor, Pavel Verindeanu, mai mulţi cetăţeni din comună au aceeptat să denunţe şi alte acte de corupţie ale primarului şi tatălui fostului subprefect al judeţului Caraş-Severin. Deşi a făcut recurs şi apel chiar, la Curtea de Apel Timişoara, fostul edil nu a reuşit să scape de cătuşe, după ce a fost prins în flagrant primind, de la un investigator sub acoperire, 2000 de euro, o primă tranşă dintr-o şpagă de 4.500 de euro, pretinsă pentru concesionarea unui teren în zona turistică de pe Semenic. Flagrantul a fost organizat de către procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin în localitatea Domaşnea şi s-a folosit un investigator sub acoperire. Domaşnea şi Prigorul au fost luate cu asalt de către dubele de mascaţi care au percheziţionat casa primarul Pavel Verindeanu, primăria din Prigor şi au fost ridicaţi mai mulţi angajaţi ai Primăriei care au fost duşi la audieri la Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin.
Flagrantul a fost organizat în localitatea Domaşnea, Pavel Verindeanu primind 2.000 de euro, ca un avans pentru o şpagă de 4.500 de euro, adică 7% din valoarea unui teren ce urma a fi concesionat pe Semenic.
„În dosarul penal al Parchetului de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin nr. 440/P/2012 a fost începută urmărirea penală faţă de Verindeanu Pavel, primar al unei localităţi din judeţul Caraş-Severin, pentru infracţiunile prev. de art. 257 şi art. 254 C.p.Se reţine în sarcina acestuia că în cursul zilei de 31.10.2013 a primit de la o persoană suma de 2000 euro dintr-un total al sumei de 4500 euro, pretinsă anterior, pentru concesionarea unui teren într-o zonă turistică situată pe raza localităţii, în vederea amenajării unui parc de vacanţă“ ne-a transmis procurorul Laura Iancu, primprocuror adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin.
Altă zonă turistică, alt primar arestat pentru şpagă
Un alt caz răsunător de primar arestat pentru şpagă este cel al fostului primar din Zăvoi, Antonie Bunei, care a pretins şi primit de la omul de afaceri Romeo Dunca suma de 50.000 de euro şpagă, pentru concesionarea unor terenuri în Poiana Mărului. Primarul Antonie Bunei a fost prins în flagrant în timp ce primea o şpagă de 50.000 de euro de la un denunţător pentru a rezolva o problemă de fond funciar. Audiat în calitate de martor-denunţător în dosarul “şpagă în Primăria Zăvoi”, aflat pe rolul Tribunalului Caraş-Severin, omul de afaceri Romeo Dunca a făcut mărturisiri care i-au lăsat fără cuvinte pe cei opt inculpaţi, în frunte cu primarul Antonie Bunei.
Romeo Dunca a pretins că i s-a cerut pentru prima dată mită în momentul în care a aflat că se doreşte rezilierea contractului de asociere în participaţiune privată pe care firma sa, SC Dunca Imobiliare, îl avea cu Primăria Zăvoi, în scopul ridicării unei staţiuni pe Muntele Mic. „Am fost în biroul primarului, mi-am manifestat teama că va fi reziliat contractul. Mi-a spus că dacă doresc să nu fie reziliat contractul, trebuie să plătesc mită consilierilor locali. Îmi spusese cu două zile înainte să vin “pregătit” la şedinţa de consiliu local”, a recunoscut Dunca.
Campanie de un miliard de lei şi 900 de litri de ţuică
Omul de afaceri a înţeles că în Primăria Zăvoi lucrurile se rezolvă fără perdea şi s-a dus la şedinţa de Consiliu Local cu şpaga în buzunar. “Le-am spus consilierilor că am înţeles că trebuie să plătesc. Aveam 10.000 de euro la mine. Le-am spus că le-am adus 10.000 de euro să nu-mi rezilieze contractul. Consilierii au fost surprinşi de comportamentul meu. Au perceput-o ca pe o jignire. Am revenit în biroul primarului. Mi-a spus că doar el poate rezolva, dar că e prea puţin, că pe el campania electorală l-a costat un milliard de lei vechi şi 900 de litri de ţuică. Mi-a spus că mă va costa cel puţin 20.000 de euro”, a spus Romeo Dunca magistraţilor cărăşeni.
Muntele Semenic şi o glorie apusă
Staţiunile montane din Caraş-Severin trăiesc din amintiri. La Semenic puteau fi cazaţi, în urmă cu două decenii, peste 1.000 de turişti. Acum, dacă mai există 200 de locuri de cazare. În plus, drumul este greu accesibil, nu există parcări, iar o eventuală aglomeraţie blochează maşinile într-un ambuteiaj care se întinde pe kilometri buni. Deşi ar putea fi un rai pentru iubitorii sporturilor de iarnă, staţiunea se află în pragul colapsului. Rând pe rând hotelurile din staţiune s-au închis. După hotelul Semenic, şi-a închis porţile şi Gozna. Practic, pe munte mai există locurile de cazare ale hotelului Duşan şi Fiul. Iarna există perioade în care staţiunea e închisă, zile în şir, din cauza capriciilor vremii. Să presupunem că se iscă un viscol serios şi drumul se închide, iar cei circa 4.000 de turişti nu mai pot coborî din staţiune. Ei ar fi obligaţi să se înghesuie în cele 200 de locuri de cazare care au mai rămas.
Turism improvizat
Pe Semenic funcţionează doar două dintre cele cinci schilifturi. Instalaţie pentru schiat pe timp de noapte nu există. Aici, iarna ţine aproape şase luni, aşa că turiştii ar avea cu ce să-şi ocupe timpul. Singurul drum de acces este însă atât de prost, încât turiştii trebuie să se gândească de două ori înainte de a decide să urce. Odată ajunşi sus, trebuie să spere că vor găsi un loc de parcare şi cazare, asta în caz că nu se întorc în aceeaşi zi înapoi. Situaţia locurilor de parcare de pe Platoul Semenic este catastrofală. Există doar o singură parcare amenajată corespunzător, în zona hotelului Duşan şi a Cabanei Centrale.
Cazarea e la fel de problematică: sute de camere din hotelurile Semenic şi Nedeia sunt părăginite. Tencuiala a căzut de pe pereţii exteriori. În loc de geamuri sunt puse uşile camerelor, scoase din balamale. Din încăperile de la parter s-a furat aproape tot. Până şi centrala termică s-a vândut la fier vechi. Hotelurile au fost privatizate odată cu S.C. Semenic, care, după privatizare, a devenit S.C. Turist Semenic S.A. Privatizarea s-a făcut în stilul celei de la Herculane şi rezultatele sunt cam aceleaşi. Unele surse susţin că, de fapt, cu clădirile respective s-au girat împrumuturile bancare ale acţionarului. Baza Veche, sau Cabana Centrală, este şi ea închisă, după ce a trecut prin câteva privatizări nereuşite. Din complexul de vile Birta au rămas doar două panouri publicitare, unul la ieşirea din Văliug, iar altul tocmai la marginea Timişoarei.
Mâncare scumpă şi proastă
Pentru ca potenţialul muntelui să fie valorificat aşa cum se cuvine, ar fi nevoie de locuri de cazare în condiţii decente. Nici serviciile nu sunt ceea ce ar trebui să fie. La chioşcul la care se vinde mâncare, turiştii stau la rând cu orele, în timp ce în hotelurile din apropiere bate vântul. Oamenii preferă să plătească aici trei lei pe un cârnat în corn şi patru lei pe o cană cu vin fiert, decât să dea aproape 70 de lei pentru un prânz la unul dintre puţinele restaurante. Cu toate că turiştii plătesc bani buni, mâncarea este şi puţină, şi prost gătită. Cei mai mulţi dintre ei sunt timişoreni, vin dimineaţa şi se întorc seara, pentru că nu găsesc locuri de cazare. Iar localnicii se plâng că niciodată muntele nu a arătat atât de rău...
Parcul eolian
Cele mai cunoscute zone de pe Semenic sunt Releul şi Eolienele. Începând cu anul 1982, Universitatea "Politehnica" din Timişoara desfăşoară cercetări sistematice pentru promovarea în România a sursei de energie eoliană. Studiile aeroenergetice desfăşurate au indentificat, în zona montană a Banatului, peste nouă amplasamente cu potenţial eolian, dintre care amplasamentul Semenic, prin avantajele pe care le oferă, a fost calificat ca favorabil pentru realizarea unei centrale (ferme) aeroelectrice.
CITEŞTE ŞI:
Gruia Stoica renunţă la staţiunea Secu, Primăria Reşiţa repetă licitaţia
Primarul corupt al comunei Văliug ajunge în faţa instanţei supreme
Se încarcă comentariile...
