Un nou lot de „săgeţi“ şi „racolatori“ din Hackerville, condamnat pentru fraude în serie pe internet. Capii reţelei, încă liberi
0Patru vâlceni implicaţi într-un caz de înşelăciuni prin internet, după ce au prejudiciat 56 de persoane din Germania şi Austria cu peste 69.000 de euro, au fost condamnaţi de către magistraţii Tribunalului Vâlcea la diverse pedepse cu executare sau suspendare. Capii reţelei încă nu au fost prinşi.
În povestea Hackerville - oraşul din România poreclit astfel din cauza nenumăratelor infracţiuni informatice ai căror autori provin din Vâlcea, care sperie de ani de zile Occidentul - s-a mai consumat miercuri, 10 aprilie, un episod.
Patru persoane implicate într-una din multele reţele care acţionează peste hotare, înşelând prin postări fictive pe internet, au fost condamnate de către magistraţii Tribunalului Vâlcea. Două dintre acestea s-a ales cu închisoare cu executare, iar celălalte două, cu suspendare, în schimb vor trebui să execute muncă în folosul comunităţii. Mai mult, toţi patru trebuie să restuie banii obţinuţi ilegal.
Cei patru vâlceni, potrivit anchetatorilor DIICOT, se fac vinovaţi de păcălirea a 56 de persoane din Germania şi Austria, care au fost prejudiciate cu 69.000 de euro. Cei condamnaţi sunt un „racolator” - Sergiu Tucă, din Drăgăşani şi trei „săgeţi”: Costel Bozgă - din Băbeni, Mihaela Neagoe - Ştefăneşti şi Răzvan Moruş, din Drăgăşani cu domiciliul acum în Arad. Primul i-a rrecrutat pe ceilalţi trei, convingându-i să ridice valută contra unei anumite remuneraţii, din diverse conturi bancare.
Anul trecut, au fost trimişi în judecată, pentru fraudă informatică, iar unul dintre ei a fost arestat o perioadă, după care a fost eliberat.
Cazul nu este nici la această oră rezolvat, fiindcă nu se cunosc încă cine sunt capii reţelei. Nici unul dintre cei descoperiţi de poliţişti nu a vrut să spună cine se află în fruntea grupării, cu riscul de a fi condamnaţi. Ceea ce s-a şi întâmplat.
Când a început povestea şi cum acţiona gruparea
Povestea a început acum doi ani când cei patru au fost descoperiţi în urma unei razii de amploare în zona de sud a judeţului Vâlcea, fiind vizate municipiul Drăgăşani şi localităţile de prin împrejurimi, ocazie cu care s-au făcut mai multe percheziţii.
Anchetatorii au stabilit că au de-a face cu unul dintre multele grupări care se ocupă cu postarea pe diferite site-uri comerciale a unor anunţuri de vânzare având ca obiecte diferite produse pe care în fapt nu le deţin. Sumele de bani obţinute, ca urmare a inducerii în eroare a victimelor, cetăţeni străini, în cazul nostru nemţi şi austrieci, efectuată prin postarea anunţurilor de vânzare a bunurilor fictive, erau virate de către membrii grupării în diverse conturi bancare, fiind ulterior transferate prin sistemul on - line banking în conturi deschise la unităţi bancare din România.
Grupurile infracţionale de acest gen sunt structurate pe trei paliere. Unii se ocupă de lansarea de oferte fictive de bunuri pe diferite site-uri de profil, fiind denumiţi în argou „lansatori” sau impropriu „hackeri”. Aceştia sunt destinatarii finali ai sumelor de bani obţinute ilicit şi implicit cei care conduc gruparea.
Pe al doilea palier se află, precum în cazul nostru Sergiu Tucă, cei care racolează alţi participanţi implicaţi în deschiderea conturilor, ridicarea banilor şi predarea lor. De aceea se numesc „racolatori”.
Al treilea nivel este ocupat de cei care deschid conturi în străinătate, unde victimele virează banii reprezentând contravaloarea produselor pe care doresc să le achiziţioneze, precum şi de către cei care dobândesc şi deţin valuta, deşi ştiu că provine din săvârşirea de infracţiuni, şi sprijină transferul acesteia. Pe scurt, sunt cei care ridică banii - „săgeţiile”, precum cei trei vâlceni din gruparea condamnată miercuri de magistraţi.
Anunţurile fictive postate pe mai multe site-uri de vânzări on-line vizau, aşa cum am spus, bunuri inexistente în realitate, fiind comunicate informaţii eronate victimelor tranzacţiei prin intermediul poştei electronice şi/sau a mesajelor SMS, constând în modalitatea de achiziţie, plata preţului, transferul/transportul bunurilor respective. În astfel de cazuri, victimelor le sunt indicate anumite conturi bancare în care să fie virate sumele de bani pentru produsele „oferite spre vânzare” iar uneori transferul banilor se face inclusiv prin intermediul serviciilor de transfer rapid de bani.
Conturile de unde „săgeţile” din acest caz ridicau banii erau deschise în România. Aceştia primeau în schimb 10% din sumele colectate. Anchetatorii au mai stabilit că persoanele racolate în acest sens erau în principal oameni cu probleme financiare sau de sănătate.
Pedepsele primite
Pentru complicitate şi înşelăciune în formă continuată, Sergiu Nicolae Tucă a primit o pedeapsă de 1 an şi şase luni de închisoare, pentru spălare de bani tot în formă continuă 3 ani închisoare, iar pentru constituirea unui grup infracţional organizat, încă 1 an şi şase luni de închisoare. În final, pedepsele s-au contopit şi a primit în total 4 ani de închisoare, plus o pedeapsă complementară - timp de 2 ani, după ce va ieşi din închisoare, nu poate fi ales în funcţii publice. Din pedeapsă, i se va scădea perioada în care a stat după gratii preventiv ori a fost arestat la domiciliu, 26.10.2017 - 20.12.2017. Magistraţii i-au pus sechestru şi pe bunuri mobile şi imobile pentru 23.350 lei.
Costel Ilie Bozgă a primit şi el 1 an de puşcărie pentru înşelăciune şi complicitate.
În schimb, Mihaela Adina Neagoe şi Răzvan Gabriel Moruş au primit fiecare câte un an de închisoare cu suspendare, dar au fost obligaţi să presteze muncă în folosul comunităţii timp de 60 de zile şi să respecte anumite condiţii impuse, în caz contrar vor face puşcărie.
Mihaela Neagoe va munci în folosul comunităţii, neremunerat, în cadrul Primăriei Ştefăneşti - Vâlcea, iar Răzvan Moruş - în cadrul Primăriei Arad.
.
În plus, instanţa vâlceană a admis acţiunile civile formulate de către 54 de cetăţeni germani şi austrieci. Toţi cei patru vâlceni vor trebui să plătească singuri sau în solidar diverse sume de bani păgubiţilor. Sergiu Tucă este obligat să restituie peste 16.500 de euro, iar împreună cu Bozgă Costel mai bine de 1550 de euro, cu Mihaela Neagoe peste 1000 de euro şi cu Răzvan Moruş peste 2200 de euro.
Fiecare dintre cei patru trebuie să mai plătească şi câte 1500 de lei cheltuieli judiciare. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată în decurs de 10 zile de la pronunţare, ceea ce se va şi întâmpla, dacă judecăm după cazuistica în domeniu.