Tone de azotat de amoniu, capturate în Vâlcea. Fertilizantul este folosit la atentatele teroriste

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Polițiștii din cadrul Biroului Arme Explozivi și Substanțe Periculoase Vâlcea au confiscat în orașul Băbeni o substanță considerată extrem de periculoasă dacă se află lângă o sursă intensă de căldură.

Peste 11 tone de azotat de amoniu confiscat în Vâlcea Foto ilustrativ Arhiva Adevărul
Peste 11 tone de azotat de amoniu confiscat în Vâlcea Foto ilustrativ Arhiva Adevărul

Este vorba despre azotat de amoniu, un popular îngrășământ chimic devenit cunoscut datorită proprietățile sale explozive, motiv pentru care este folosit și de teroriști. Este considerat însă și unul dintre cele mai bune fertilizante de pe piață.

Polițiștii vâlceni de la Explozivi și Substanțe Periculoase au confiscat 11. 650 de kg de azotat de amoniu. O parte din această cantitate, 4.750 de kg, nu avea etichetă în limba română așa cum prevede legislația, având ca țară de proveniență Bulgaria.

Comerciantul, un bărbat în vârstă de 40 de ani, pe lângă marfa confiscată s-a ales și cu dosar penal pentru nesupravegherea și neasigurarea depozitelor de deșeuri și substanțe periculoase, precum și nerespectarea obligației de depozitare a îngrășămintelor chimice și produselor de protecție a plantelor doar ambalate și în locuri protejate.

Fertilizantul care a devastat Libanul în 2020 și a provocat explozia de la Mihăilești 

În vara lui 2020, o uriașă explozie a devastat portul Beirutului și o mare parte din Capitala Libanului. A fost provocată de același îngrășământ chimic precum cel capturat la Vâlcea, ajuns acolo cu un vapor sub pavilion moldovenesc. Tragedia în care au murit aproximativ 100 de persoane, iar alte mii au fost rănite, a fost provocată de 2.750 de tone de nitrat/azotat de amoniu, stocate de vreo șase ani în port.

Explozia de la Mihăilești, din 2004, unul dintre cele mai mari dezastre industriale recente din România, a fost provocată de aceeași substanță aflată într-un camion care conținea 20 de tone din îngrășământ. Camionul a sărit în aer. 

Explozia de la Beirut Foto Arhiva Adevărul - Alina Mitran
Explozia de la Beirut Foto Arhiva Adevărul - Alina Mitran

Un șir de dezastre și atentate au loc de peste un secol 

Un șir întreg de dezastre, printre care unele din cele mai mari explozii non-nucleare, care se întind pe parcursul ultimului secol, au implicat această substanță. Printre acestea se numără distrugerea Fabricii BASF din Germania, din 1921, și explozia din Texas City, din 1948, în care au fost implicate două nave, numărul victimelor ridicându-se la 600 de persoane. 

În urmă cu 10 ani, o uzină de îngrășăminte din Texas a explodat din cauza nitratului de amoniu, la fel ca în 2001, când în urma exploziei a 300 de tone la Uzina chimică AZF din Toulouse - Franța au murit 31 de oameni, sau accidentul din portul din Tianjin - China, din 2015, soldat cu 178 de victime. 

O serie de atentate, precum cel din Oklahoma City, în 1995, asupra clădirii federale, din Bali în 2002, ori Oslo în 2011, au fost comise cu ajutorul acestei substanțe.

Oricine care cumpără cantități prea mari din acest produs, considerat cel mai accesibil explozibil care poate fi utilizat de teroriști, intră în atenția Serviciilor de Informații. Multe dintre bombele improvizate în Afganistan au fost făcute cu fertilizant adus de contrabandiști de peste graniță. 

Nu doar teroriștii îl apreciază, ci și militarii și minerii care-l folosesc drept principal compus pentru ANFO - un amestec cu kerosen a cărui putere de explozie este comparabilă sau chiar mai mare decât a trinitrotoluenului - TNT.

Explozie provocată de azotatul de amoniu în Beirut Foto Profimedia
Explozie provocată de azotatul de amoniu în Beirut Foto Profimedia

Numeroase explozii în lume, accidentale sau criminale, au avut la bază nitratul / azotatul de amoniu, salpetru de amoniu cum i se spunea pe timpuri - o sare albă și inodoră, banală, sub formă de granule, extrem de solubilă în apă, folosită ca bază pentru numeroase îngrășăminte azotate numite și amonitrate.

Produsul finit, foarte popular, este cumpărat de agricultori în saci mari sau vărsat.

Pe vremuri se găsea în stare naturală, fiind extras din mine sau găsindu-se în zone extrem de aride precum Deșertul Atacama din Chile, dar astăzi se obține artificial. Poate fi obținut chiar și acasă de către o persoană pricepută.

Pe lângă unda de șoc cu efect de suflu, provoacă și ploi acide

În plus, este extrem de ieftin și, deși nu este el în sine un produs combustibil, permite combustia altor substanțe aprinse, mai ales dacă se află lângă o sursă intensă de căldură. 

Este motivul pentru care peste tot în lume stocarea, depozitarea sa este reglementată prin lege, fiind atent controlată, dar există și țări care au interzis acest produs, precum Turcia. Uniunea Europeană permite folosirea sa doar în agricultură, fiind interzisă vânzarea în alte scopuri.  

În Franța, spre exemplu, unde legislația este foarte strictă, trebuie să stea departe de benzină, uleiuri, lichide corozive, solide inflamabile sau care degajă căldură mare.

Devine instabil la 300 de grade Celsius, iar explozia sa degajează o undă de șoc cu un efect de suflu,  atrag atenția specialiștii. Aceștia mai menționează faptul că în urma unei deflagrații cu nitrat de amoniu gazele care sunt eliberate în atmosferă în contact cu apa din nori se pot transforma în ploi acide și pot afecta aparatul respirator.

Râmnicu Vâlcea



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite