Ţara Loviştei, paradisul ascuns din Nordul judeţului

Zona este de o frumuseţe rară, puţin exploarată de turişti. Călătorul poate descoperii în Ţara Loviştei locul unde se spune că a avut loc Bătălia de la Posada. Peisajele unice fac deliciul oricărui fotograf amator sau profesionist.

Ţara Loviştei este o zonă a Vâlcii prea puţin exploarată de turişti. Doar cunoscătorii ştiu că, în această partea a judeţului, natura se oferă cu adevărat celui care e gata să o cunoască. În sine zona este o microregiune istorică, situată între masivele Parâng şi Făgăraş, pe cursul mijlociul Al Oltului. Prin inima Ţării Loviştei trece afluentul marelui râu, şi anume Lotrul. Localităţile care compun zona sunt Brezoiul, Voineasa, Câinenii şi Perişanii, dar cea itinerariile mai puţin cunoscute se întind spre comunele Perişani şi Câineni. Tot la capitolul istorie putem spune că Ţara Loviştei e una din cele mai vechi ţinuturi atestate documentar din zonă. În 1233 este menţionată într-un document din colecţia Hurmuzaki. Oamenii s-au aşezat însă aici mai demult, urmele cetăţilor dacice fiind şi acum vizibile, citatele pe care Barasaab I şi-a clădit mai apoi primul regat românesc. Tot în Ţara Loviştei s-a consumat şi o filă decisivă în istoria românilor. Celebra Posadă se află aici, după spusele unor importanţi istorici, în apropiere de Perişani într-un cleşte format din stânci, a fost prins şi înfrânt regele Ungariei Carol Rober dAnjou de către Basarab I, cu toate că există şi păreri contrare cu privire la locaţia celebrei bătălii. Cu toate acestea, orice locuitor al zonei vă va spune că, în Ţara Loviştei s-a decis soarta unui întreg neam.

O mică „Elveţia"

În zonă se poate ajunge din multiple locaţii. De la Sibiu sau Râmnicu Vâlcea se poate ajunge în aproximativ o oră. Ţara Loviştei este accesibilă şi dinspre Curtea de Argeş. Ce suprinde în drumul spre Loviştea sunt peisajele demne de o Elveţie proprie. Turiştii pot găsi zeci de locuri de campare, toate libere însă partea proastă sunt drumurile acestei mircoregiuni. Majoritatea sunt neasfaltate, aşa că o incursiune mai serioasă în Ţara Loviştei necesită o maşină cu tracţiune integrală şi foarte multă răbdare. Deschiderea recentă către turism a făcut ca în zonă să apară şi primele locuri de cazare. La Câineni, în zona Râul Vadului există de exemplu complexul turistic „Ţara Loviştei", o bună şi primitoare bază de plecare în excursiile spre munţi. Cazare se poate găsi şi la localnici, nu trebuie decât să vă arătaţi interesat de a rămâne peste noapte în zonă. Pe lângă celebra Posadă, zona oferă pasionaţilor de drumeţii zeci de kilometrii de trasee uşoare. Pentru cei împătimiţi, din Ţara Loviştei se poate ajunge, cu maşina sau chiar pe jos pe Valea Lotrului, iar excursiile către Obârşia Lotrului şi Transalpina sunt recomandate. În estul Ţării Loviştei există o legătură directă cu Transfăgărăşanul, ce, pe timp de vară constituie o destinaţie atractivă.

O istorie proprie

Amatorii de inedit pot pornii pe urmele vestigiilor istorice ce există la tot pasul în Ţara Loviştei. Fostul fort de apărare Austriac denumit Arcsabia este situat în zona Malul Podului şi este constriot 1717-1719 din ordinul colonelului Steinville, generalul comandant al trupelor imperiale din Transilvania. La ieșirea din Câinenii Mari spre Sibiu există o placă de marmură, încrustată în peretele abrupt ce domină soseaua, prin care este marcat Via Carolina, drum construit de austrieci. Despre Valea Satului (care înainte de 1945 se numea Valea Arsurii), râul de munte ce curge prin satul Câinenii Mici, se spune că oferă zona cea mai ozonificată din România.

Tarife de cazare

În pensiunile din Ţara Loviştei vă puteţi caza la tarife cuprinse între 50 şi 150 de lei pe noapte, în funcţie de durata sejurului şi celelalte servicii oferite. La localnici, în micile pensiuni agroturistice cazarea costa între 50 şi 70 de lei şi, alături de un pat cald într-o cameră decorată rustic puteţi primii o masă tradiţională. Oamenii din zonă sunt calzi şi primitori. Nu sunt nici olteni, nici ardeleni, iar datinile şi obiceiurile lor sunt cu totul speciale.