Soluţiile digitale pentru şcoala post-pandemie: lecţiile unor profesori care s-au reinventat FOTO

0
0
Soluţii digitale pentru şcoala post-pandemie oferite de profesori Merito la o întâlnire online la Vâlcea Foto Adevărul
Soluţii digitale pentru şcoala post-pandemie oferite de profesori Merito la o întâlnire online la Vâlcea Foto Adevărul

Chiar dacă le-a dat mari bătăi de cap elevilor şi profesorilor, şcoala online a dus şi la o inovaţie a sistemului de învăţământ, care a reuşit să facă pasul către digitalizare. Mai mult, odată ce au descoperit cât de eficientă poate fi tehnologia în procesul de predare, mulţi dascăli spun că au de gând să se perfecţioneze.

Pandemia de COVID-19 a grăbit procesul de digitalizare a sistemului de învăţământ, iar profesorii şi elevii au fost nevoiţi să se adapteze din mers la noua realitate, una plină de provocări. 

Recent, într-o întâlnire online din cadrul proiectului educaţional „Cafeneaua #MERITO“, cadre didactice din întreaga ţară au făcut schimb de idei privind soluţiile digitale pentru şcoala post-pandemie. Cu această ocazie s-a creat inclusiv un profil aspiraţional al profesorului digital din secolul XXI. 

În cadrul evenimentului iniţiat de Geanina Oprea, profesoară de limba şi literatura română la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân“ din Râmnicu Vâlcea, dascălii au împărtăşit din cunoştinţele şi experienţa acumulate în timpul şcolii online, când, forţaţi de împrejurări, au fost nevoiţi să descopere tehnologia, cu meandrele şi fascinaţiile ei. 

Au povestit cum au pătruns tainele unor aplicaţii şi platforme IT pentru a putea preda materiile la clasă – de la română şi matematică, la biologie şi fizică, de la ciclul primar până la cel liceal – şi cum doresc să le folosească în continuare, odată ce elevii se vor întoarce în bănci.  

Întâlnire online la Vâlcea la Cafeneaua Merito - iniţiată de un profesor la Râmnicu Vâlcea - Geanina Olaru Foto Adevărul

lÎntâlnire online la Vâlcea la Cafeneaua Merito - iniţiată de un profesor la Râmnicu Vâlcea - Geanina Oprea; Foto Adevărul

TEHNOLOGIA, COMPLICATĂ, DAR UTILĂ

Deşi tehnologia continuă să fie pentru mulţi o necunoscută, dascălii au căzut de acord că s-a dovedit a fi şi o unealtă extrem de importantă şi ofertantă, un ajutor nepreţuit în procesul educaţional. Astfel, în timpul orelor online, aliaţi de nădejde atât pentru dascăli, cât mai ales pentru elevi au fost aplicaţii precum: Padlet, Jumboard, Kahoot, Phet, Mozaweb, Livresq, Nearpod, Canva, Miro, Genially, Slidesmania. 

Lucrând împreună, elevii şi profesorii au arătat cum poate prinde viaţă „Ciuleandra“ în Padlet, cum învăţarea inversată, aplicată în trecut în cazul olimpicilor, poate fi preluată şi adaptată pandemiei, ori cum tableta grafică poate îmbina tehnologia cu ştiinţele, dar şi cum pasiunea şi dorinţa de a evolua pot face o mare diferenţă.

DIGITALIZAREA PENTRU PROFESORI, DE LA „BAU“ LA „WOW“

„Pandemia ne-a ajutat să facem un pas uriaş în adoptarea instrumentelor digitale, variate, creative, apreciate de elevi, pas care pare a fi ireversibil“, este de părere Măriuca Talpeş, iniţiatoarea proiectului Merito. În ciuda tuturor neajunsurilor, pandemia a forţat inovaţia în sistemul de învăţământ, care a reuşit să facă un salt uriaş şi îndelung amânat, consideră specialiştii.  

Măriuca Talpeş - iniţiatoarea proiectului Merito Foto Adevărul

Măriuca Talpeş - iniţiatoarea proiectului Merito Foto Adevărul

„După un an de pandemie, tehnologia a cucerit mai bine de jumătate dintre profesori, care au mărturisit că o vor folosi şi în clasă, dar şi pentru temele de acasă. Au recunoscut că digitalizarea nu mai reprezintă acel mare «bau», ci mai degrabă acel mare «wow», aflat la doar un click distanţă. Vor păstra acest trend acei profesori care au ieşit şi au împărtăşit experienţa, care au produs schimbarea, care şi-au găsit «tribul» – comunitatea care îi inspiră. Vorbim aici de o nouă didactică, o nouă artă de a preda, îmbinând digitalizarea cu metodele clasice“, a mai explicat Măriuca Talpeş.

„AM ÎNVĂŢAT FOARTE MULTE“

Cadrele didactice au oferit şi modele de inspiraţie şi bune practici. Spre exemplu, profesoara de ştiinţe Antoneta Împuşcatu, din Tulcea, a recunoscut: „Această pandemie mi-a făcut foarte bine. N-aş fi crezut niciodată că într-un timp atât de scurt voi putea învăţa lucruri atât de frumoase şi utile. Deşi eram zăpăciţi cu tot ce se întâmpla în jurul nostru, la sute de kilometri o colegă experimenta nu ştiu ce instrument digital pe care mi-l împărtăşea. Aşa am învăţat foarte multe“. 

Deşi profesoara Împuşcatu ştia să lucreze pe calculator de mai multă vreme, şcoala online a obligat-o să deprindă cu mult mai multe aptitudini decât ar fi crezut că este capabilă. „Am învăţat să prezint copiilor diverse joculeţe. Nu m-am oprit nici când am intrat în scenariul verde. În luna ianuarie, m-am gândit să învăţ şi Livresq – un excelent instrument de lucru, care îmi dă posibilitatea să fac chestionare, teste de evaluare şi, în acelaşi timp, să trimit şi lecţiile copiilor mei.“

Sigur că nu a fost un proces tocmai simplu: a avut nevoie de opt ore, însă la capătul lor ştia să insereze pe platformă filmuleţe, poveşti, teste de evaluare. Ba chiar a reuşit să-şi ajute elevii să-şi îmbunătăţească stilul de învăţare. „A fost o experienţă pozitivă. Nici nu mai contează dacă e scenariul verde, galben sau roşu. Contează să fim alături de copii şi să ne intereseze ceea ce facem în continuare.“ 

ALFABETIZAREA DIGITALĂ, LA FEL DE NECESARĂ CA CEA FUNCŢIONALĂ

Coziana Zaharia, profesoară în Bucureşti, a menţionat experienţa profesorului digital prin prisma unui minijurnal ţinut în perioada în care copiii s-au întors la şcoală.

„Pandemia ne-a forţat pe toţi să ne adaptăm secolului XXI, să schimbăm paradigma de învăţare. De pildă, eu am utilizat aplicaţia Miro ca mijloc de susţinere a lecturii zilnice şi de dezvoltare a literaţiei.“ 

Soluţii digitale pentru şcoala post-pandemie oferite de profesori Merito la o întâlnire online la Vâlcea Foto Adevărul

Soluţii digitale pentru şcoala post-pandemie oferite de profesori Merito la o întâlnire online la Vâlcea Foto Adevărul

Zilnic, copiilor li s-au transmis întrebări pentru acasă şi în acest mod li s-a verificat gradul de conştientizare a lecturii. În ziua următoare, la curs, aplicaţia era deschisă, întrebările partajate pe tabla interactivă, iar copiii participau la realizarea sarcinilor şi la verificarea gradului de înţelegere. 

O altă aplicaţie folosită iniţial în cadrul şcolii online şi preluată apoi şi în sala de clasă este Genially, cu ajutorul căreia, împărţiţi pe echipe, copiii au putut explora întreg mapamondul  – de la Singapore, în Japonia şi Finlanda. 

„Alfabetizarea digitală ar trebui să fie la fel de necesară ca alfabetizarea funcţională. Tot cu aplicaţia Miro, utilizată în sala de clasă, am reuşit să facem o minirecenzie a unei cărţi. Alte aplicaţii pe care copiii le-au adus au fost Biteable şi Canva, pentru prezentarea de proiecte. Aplicaţiile ne-au ajutat foarte mult la clasa a IV-a, la geografie, istorie şi ştiinţe. Şi în Miro am încercat o hartă colaborativă, moment în care copiii au intrat pe telefoane pentru o minievaluare şi o structurare a informaţiei“, mai spune profesoara Zaharia. 

Cu ajutorul abilităţilor dobândite în perioada şcolii online, au fost aduse în sala de clasă, virtual, Biblioteca Metropolitană şi teatrul şi au putut fi reîntregite echipele de la clasă şi de acasă.

CUM POŢI TREZI INTERESUL PENTRU LECŢII ELEVULUI MODERN

Elisabeta Păcuraru, din Mehedinţi, a arătat cum profesorul digital este capabil să transforme procesul de învăţare într-unul distractiv, într-o joacă. Printr-un proiect pe o platformă de strângere de fonduri, învăţătoarea a reuşit achiziţionarea unei table digitale. 

„A fost un adevărat proces de învăţare a ceea ce înseamnă instalare, adaptare, utilizare. Cu paşi mărunţi am intrat şi noi în ceea ce înseamnă platforma Mozabook. Pentru a lucra pe această platformă aveţi nevoie de un cont pe Mozaweb, dar o lună este disponibil şi gratuit“, explică învăţătoarea. 

Concret, este vorba despre o aplicaţie prin care cei care folosesc GoogleClassroom pot să-şi importe catalogul direct, dar şi să descarce sute de filmuleţe. „Unul dintre ele este un film interactiv despre ce înseamnă protejarea mediului, care se poate adapta atât la ciclul primar, cât şi la cel gimnazial doar selectând tematica dorită. Platforma oferă tot felul de teme, cu multe informaţii care pot genera discuţii şi dezbateri interesante“, precizează Elisabeta Păcuraru. 

Soluţii digitale pentru şcoala post-pandemie oferite de profesori Merito la o întâlnire online la Vâlcea Foto Adevărul

Soluţii digitale pentru şcoala post-pandemie oferite de profesori Merito la o întâlnire online la Vâlcea Foto Adevărul

De asemenea, platforma permite descărcarea unor cărticele fără licenţă de activare ori a unor exerciţii 

interactive. „Oferă inclusiv posibilitatea de a lucra pe un caiet interactiv de înmulţiri, cu markerul digital. Este un succes total. De asemenea, aplicaţia oferă şi foarte multe publicaţii care se conectează cu disciplina pe care vreţi să lucraţi, pentru care însă e nevoie de licenţă. Dar 30-40 de euro pe an nu reprezintă un efort prea mare când se doreşte recuperarea copiilor sau ore mai interesante.“

Pentru lecţiile interactive, aplicaţia permite selectarea de materiale video, audio sau foto: „Faţă de alte 

platforme, mi s-a părut un instrument extrem de facil, cu care m-am descurcat singură după zece 

minute. Oferă materiale 3D la biologie, geografie, lecţii digitale pe materii foarte interesante. Există şi tot felul de instrumente şi jocuri pe care să le folosiţi, dar şi posibilitatea de a achiziţiona programe, precum cele care scanează exerciţii ce pot fi rezolvate pas cu pas de copiii care nu pot să intre la clasă şi nu înţeleg. Tabla interactivă şi jocurile de pe Mozabook s-au dovedit extrem de eficiente în cazul copiilor aflaţi la un pas de a abandona şcoala. Ca o concluzie: dacă este folosită aşa cum trebuie şi adaptată capacităţii şi nevoilor copiilor şi dacă faci ca educaţia să pară o joacă, orice platformă trezeşte dragostea şi interesul copiilor pentru educaţie“, concluzionează învăţătoarea. 

„SCHIMBAREA A VENIT CU FOARTE MULT STRES, DAR M-A FĂCUT SĂ PROGRESEZ”

Unii profesori au fost ambiţionaţi de propriii elevi să facă pasul de la cretă şi stilou la tableta grafică şi live. Este şi cazul lui Lucian Oprea, profesor de fizică din Constanţa, care s-a adaptat vremurilor şi a ţinut cont de dorinţele elevilor săi, iar acum îi încurajează şi pe colegii de catedră să facă acest lucru. 

Lucian Oprea - preofesor Merito 2016 din Constanţa Foto Adevărul

Lucian Oprea - preofesor Merito 2016 din Constanţa Foto Adevărul

„Tableta interactivă a înlocuit tabla de la clasă. Pe ea pot desena, scrie, insera capturi de ecran sau linkuri ale unor site-uri. Şi ne-a oferit mult mai mult o platformă gratuită de experimente digitale şi  simulări, numită Phet. Astfel, am reuşit să modelăm probleme grele, prin simulări şi demonstraţii. Am făcut chiar şi un laborator de circuite. Totul ilustrativ. Ne-a oferit posibilitatea să punem filmuleţe, să aducem grafice, să vizualizăm teste, răspunsuri, să modificăm site-uri – lucruri extraordinar de interactive şi extrem de simple. Am preferat să abordez această cale în detrimentul platformelor pe care nu le-au mai dorit elevii, considerându-le prea copilăreşti“, a explicat profesorul de fizică, recomandând tableta ca o investiţie pe termen mediu şi lung.

COPIII DEVIN MAI ATENŢI DACĂ ŞTII SĂ VORBEŞTI PE LIMBA LOR

Genelia Petrescu, profesoară din Craiova, a amintit despre potenţialul enorm care zace în fiecare, despre capacităţile neexploatate, care s-au dovedit în final cel mai mare beneficiu pentru copii.

„Sunt recunoscătoare acestei perioade pentru că m-a făcut să experimentez tot felul de metode. Am intuit ce ar fi putut să fie banal pentru copii şi am folosit foarte mult tableta grafică. Am avut iniţial mari dificultăţi în ceea ce priveşte gestionarea timpului, dar mi-am amintit de metoda învăţării inversate, pe care o foloseam de 15 ani pentru olimpici, cărora le dădeam dinainte ce să înveţe şi un deadline. M-am hotărât să o aplic şi la clasa online. Cele cinci-şase ore petrecute de mine sâmbăta în faţa calculatorului ne-au salvat apoi în timpul săptămânii. Textele însoţite de desene au avut un rol foarte important în înţelegerea şi fixarea noţiunilor învăţate, copiii devenind mult mai atenţi la explicaţii. E adevărat că nicio schimbare nu este comodă şi că a venit la pachet cu foarte mult stres, dar binecuvântez acest stres, pentru că el m-a făcut să progresez“, a mărturisit profesoara de biologie.

REINVENTAREA, CHEIA PROFESORULUI CĂTRE INIMA ELEVULUI 

Tatiana Cauni, profesoară de limba şi literatura română în Baia Mare, a povestit despre dascălul digital care se reinventează constant şi cum o aplicaţie mai veche poate fi personalizată, adaptată şi refolosită în diferite moduri. 

„Am învăţat foarte multe aplicaţii, platforme pe care le-am prezentat de-a lungul orelor online. Mi-am dat seama şi că putem reinventa o aplicaţie de care copiii s-au plictisit. Unii m-au întrebat cum am reuşit să fac Jamboard-ul să fie atât de colorat şi de atractiv. Extrem de uşor se poate schimba atmosfera din online, dar şi din clasă, dacă ai o tablă interactivă sau un videoproiector. După un an de pandemie, am reînvăţat Jamboard şi am constatat că putem face fundalul un pic interactiv. Putem să-l utilizăm în mediul virtual, dar şi în clasă. A fost o provocare. Voi prelua tot ce a fost util în clasele mele, cam toate aplicaţiile, mai ales cele colaborative, cum sunt Canva, Nearpod, Jamboard, Miro şi Genially“, spune profesoara. 

„CIULEANDRA“ ŞI „JURNALUL ANNEI FRANK“, ÎN VARIANTA INTERACTIVĂ

Gazda evenimentului, Geanina Oprea, la rândul ei profesoară de limba română, a închis povestea cu o lecţie de adaptabilitate, adaptare, personalizare şi creativitate a profesorului digital, descoperită în comunitatea Merito. 

Soluţii digitale pentru şcoala post-pandemie oferite de profesori Merito la o întâlnire online la Vâlcea Foto Adevărul

Soluţii digitale pentru şcoala post-pandemie oferite de profesori Merito la o întâlnire online la Vâlcea Foto Adevărul

„Anul trecut, la clasa a XI-a, după ce discutasem «Ciuleandra», văzusem filmul şi am avut ca proiect carte versus film, le-am propus elevilor să-şi încarce proiectele în Padlet. De atunci îl tot folosim şi mă simt teribil de mândră. La clasa a IX-a, la proiectul «Jurnalul Annei Frank», pe lângă Padlet, elevii au folosit Canva sau Minecraft, o hartă, Miro şi Hărţile mentale, dar şi desene. Au inserat tot felul de informaţii, inclusiv linkuri către filme şi desene. Cred că Padlet este o aplicaţie pe care o vom folosi întotdeauna, pentru că este ca un soi de arhivă“, a mai spus profesoara din Vâlcea. 

Însă cea mai de preţ lecţie pe care le-a predat-o şcoala online este lecţia colaborării: „Tot ce am învăţat de la Merito şi am reluat la alte ateliere le-am pus la dispoziţia copiilor, în Classroom, într-un folder cu tot felul de tutoriale. Acolo unde nu am învăţat aşa cum trebuie, ne-am ajutat unii pe ceilalţi. Cred că cel mai minunat lucru este acesta: să învăţăm colaboraţional“. 

Vă mai recomandăm şi:

Cum a reuşit o şcoală din provincie să-şi trimită aproape toţi angajaţii la perfecţionare în străinătate

Şcoala online altfel: elevi costumaţi în fantome, spre amuzamentul profesorilor. „Simplu: ai mei!”

VIDEO FOTO Mărturiile tulburătoare ale unui imigrant african din Italia făcute unor liceeni români: „Riscam să fiu omorât, singura scăpare era pe mare“

Impresionantele lecţii de supravieţuire povestite copiilor de un veteran de război ajuns la venerabila vârstă de 98 de ani. „Credeam că plouă, dar erau gloanţe“ 

Mai multe - Râmnicu Vâlcea

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite