Satul salvat de un preot de planurile lui Ceauşescu. „Dăduse decret să se mute satu’ la dracu-n praznic“

0
0
Satul Robeşti a fost salvată miraculos de la strămutare în vremea comunismului FOTO: Facebook/Gheorghe Sporis
Satul Robeşti a fost salvată miraculos de la strămutare în vremea comunismului FOTO: Facebook/Gheorghe Sporis

Satul Robeşti din comuna vâlceană Câineni era sortit pieirii. Nicolae Ceauşescu voia ca pe teritoriul lui să construiască un lac de acumulare şi o hidrocentrală. Intervenţia ÎPS Calinic, pe atunci arhiereu vicar în Episcopia Râmnicului şi Argeşului, i-a schimbat soarta.

Pe cei aproape 260 de kilometri pătraţi, comuna vâlceană Câineni adună şase sate: Câinenii Mici (sau Câineni de Argeş – denumire legată de faptul că localitatea a aparţinut o vreme, din punct de vedere administrativ, judeţului Argeş), Câinenii Mari (sau Câineni de Vâlcea), Grebleşti, Priloage, Râul Vadului şi Robeşti – satul căruia Ceauşescu îi pusese gând rău.

Comuna este una cu o istorie îndelungată. Potrivit Primăriei Câineni, a fost martora primei desfiinţări a graniţei dintre Ţara Românească şi Transilvania. Prin ea au trecut, în 1599, cetele de 6.000 de luptători ale Mehedinţilor şi Buzeştilor, care, la Tălmaciu, s-au întâlnit cu oastea lui Mihai Viteazul şi, împreună, au obţinut victoria de la Şelimbăr împotriva lui Andrei Bathory.

Satul Robeşti – a cărui denumire provine, cel mai probabil, de la muntele Robu (1.899 metri altitudine), fiind asociat cu cei care deţineau şi exploatau pădurile şi păşunile alpine din zonă – a fost menţionat documentar pentru prima dată în august 1670, într-un act prin care locuitorii satului Robeşti vindeau unchiaşului Necula, feciorilor săi Datco şi Chirca şi fratelui său Ivaşcu din Călineşti partea lor din muntele Robu, pentru 23 de taleri.

Nu i-ar mai muri mulţi înainte!“

În volumul său „Toată vremea-şi are vreme“, arhiepiscopul de Argeş şi Muscel, ÎPS Calinic, relatează cum în 1985, pe vremea când era arhiereu-vicar în Episcopia Râmnicului şi Argeşului, a aflat de marea îngrijorare a sătenilor din Robeşti. 

„Mergând pe Valea Oltului, am ajuns la parohia Robeşti. Sat sărac, fără lumină electrică, fără apă, fără speranţe. Se dăduse decret de către Ceauşescu pentru mutarea satului. Urma să se facă o hidrocentrală şi cu acea lucrare se impunea mutarea satului. Când am ajuns în sat, la biserică, oamenii s-au adunat cu mic, cu mare, pentru a vedea pe musafirul bisericesc, venit în satul lor deznădăjduit.

<Trebuie să restauraţi biserica, monument istoric! De ce o lăsaţi în aşa tristeţe?>, întreb eu pe cei adunaţi.

<Apoi, părinte, a dat Ceauşescu decret să se mute satu’ la dracu-n praznic, nu i-ar mai muri mulţi înainte!>“, scrie ierarhul.

Nici măcar un coteţ nu mai puteai să-ţi faci“

Actualul primar al comunei, Ion Nicolae, spune că localnicii înţeleseseră de ceva vreme că îi aşteaptă mutarea, mai ales că în sat nu se mai putea construi nimic.

„Ştiu că trebuiau mutate familii întregi la Bujoreni din cauza lacului de acumulare. Numărul exact de gospodării care urmau să fie afectate nu-l ştim. Timp de zece ani nu s-a mai dat nicio autorizaţie de construire, nici măcar un coteţ nu mai puteai să-ţi faci. Pur şi simplu s-a oprit timpul în loc. Şi nu numai în Robeşti! Nici în Câinenii Mari şi Câinenii Mici nu se putea construi nimic, nici măcar o anexă gospodărească“, explică, pentru „Weekend Adevărul“, primarul comunei Câineni, Ion Nicolae.

Biserica Robeşti, un monument istoric FOTO: Facebook/Gheorghe Sporis

biserica robesti 01 foto Fb gheorghe sporis

În cartea sa, ÎPS Calinic arată cum i-a liniştit pe oameni şi cum le-a dat speranţă că vor rămâne pe pământurile lor, ceea ce s-a şi întâmplat.

„ - Nu se mută satul Robeşti. Veţi avea lumină, apă, şi puteţi să vă apucaţi de acoperişul bisericii, care cade şi este păcat de pictură, le spun eu, fără să mă gândesc la ce va urma.

Oamenii făceau cruci din răsputeri. Ne-am despărţit de ei cu optimism. Eram bucuroşi că i-am încurajat. După plecare, Petre Bărdaşu îmi spune:

- Îmi pare rău, Prea Sfinţite, dar trebuie să raportez despre felul cum aţi discutat cu oamenii din Robeşti.

- Da’ unde mă raportezi, domnule Bărdaşu?

- La Secretarul Prim al judeţului Vâlcea, la Securitate şi la Departamentul Cultelor, îl aud pe bietul istoric, speriat de încurajarea pe care am dat-o, în public, bieţilor creştini lăsaţi în voia vremii.

- Să o faci sănătos, dacă asta-i treaba matale. Voi răspunde personal de vorbele spuse“.

Minunea, „de la Dumnezeu, din Cer“

Localnicii nu ştiu nici până în ziua de azi ce minune a făcut ca satul lor să nu fie înghiţit de lacul de acumulare pe care-l dorea Ceauşescu în locul caselor lor. Cert e că gospodăriile au rămas neclintite. La fel şi parohia. 

„Nu ştiu ce informaţii o fi primit între timp răposatul, dar planul s-a oprit“, mai spune, pentru „Weekend Adevărul“, primarul comunei Câineni, Ion Nicolae.

Ceauşescu dorea că pe teritoriul satului Robeşti să facă un lac de acumulare şi o hidrocentrală FOTO: Andi Şofîlcă

biserica robesti foto andi sofilca

ÎPS Calinic descrie mirarea profesorului de istorie Petre Bărdaşu, „împuternicitul de la Culte“, la constatarea că n-a mai urmat nicio mutare a satului.

„Ca un făcut, satul a rămas pe loc. S-a introdus lumina, s-a adus apa, s-au apucat de lucru la biserică. Într-o vreme, împuternicitul Bărdaşu m-a întrebat, surprins:

- De unde aţi ştiut că nu se mută satul?

- De la Dumnezeu, din Cer, i-am răspuns scurt!“, relatează arhiepiscopul de Argeş şi Muscel.

Pe Petre Bărdaşu, „împuternicitul de la Culte“, Calinic Argeşeanul îl descrie ca pe un bun istoric, cult şi cărturar, în deplinul înţeles al cuvântului, despre care spune însă că-i ameninţa pe preoţi cu pierderea contribuţiei financiare de la Stat, pentru că lucrau la îndemnul Episcopiei, fără autorizaţie. 

„Făcând drumeţii pastorale, îl luam aproape permanent cu mine. Se bucura să poată vedea pe teren, cum se desfăşurau lucrările şi s-o facă fără cheltuieli din partea instituţiei pe care o reprezenta, iar eu eram bucuros să ştiu exact cum se vor desfăşura discuţiile cu preoţii, pe care nu-i cruţa“, mai scrie ÎPS Calinic în volumul său.

Hidrocentrala începută în 1989, inaugurată după 20 de ani

În zonă a fost totuşi construită, mai târziu, o hidrocentrală, proiectată însă fără a fi nevoie de strămutarea sătenilor şi bisericii din Robeşti. Lucrările au început în anul 1989, însă, din lipsa fondurilor, au stat ani buni în conservare. După mai bine de 20 de ani, în sfârşit, construcţia a fost finalizată, fiind necesare peste 70 de milioane de euro. Hidrocentrala Robeşti, aflată pe râul Olt, are o puterea instalată de 27,10 MW, iar energia produsă anual aici este de 74, 64GWh.

Merită precizat că lucrările de realizare a hidrocentralelor de pe Olt au început în 1970 cu hidrocentrala Râmnicu Vâlcea (45 MW), pusă în funcţiune în 1974. 

Între anii 1974-1980 au fost puse în funcţiune hidrocentralele de la Govora, Dăieşti, Râureni, Băbeni, Ioneşti, Zăvideni, Strejeşti, Arceşti, Slatina, Drăgăşani, iar în 1981 au intrat în funcţiune centralele Turnu şi Călimăneşti. În anul 1987 a fost pusă în funcţiune centrala Gura Lotrului, iar în anii 1986-1991 centralele Ipoteşti, Drăgăneşti, Frunzaru, Rusăneşti, Izbiceni. 

În paralel, în anii 1989-1990 au fost puse în funcţiune centralele Voila, Viştea, Arpaşu, Scoreiu, Avrig. A urmat execuţia nodurilor Făgăraş-Hoghiz şi cascada de cinci centrale: Racoviţa, Lotrioara, Câineni, Robeşti, Cornetu, din defileul Oltului.

Vă mai recomandăm şi:

ÎPS Calinic: „Dacă s-ar fi întors Ceauşescu în decembrie 1989, primul decapitat ar fi fost Patriarhul Teoctist“

Cea mai veche mănăstire rupestră din România, într-o avansată stare de degradare. Ce soluţii s-ar putea găsi

Mai multe - Râmnicu Vâlcea

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite