Primul muzeu cu o colecţie de obiecte masonice va fi reabilitat: „Nu pot ignora un patrimoniu unic în ţară“ VIDEO
0
Conacul Bălcescu îşi închide porţile pentru următorii doi ani, perioadă în care urmăreşte, cu ajutorul a peste 4 milioane de euro, să-şi păstreze, în zilele noastre, farmecul secolului XIX.
Muzeul Memorial „Nicolae Bălcescu” este prima instituţie de cultură din Vâlcea care accesează fonduri europene pentru restaurarea, consolidarea şi punerea în valoare a unor clădiri de patrimoniu de categorie A şi de amenajare a unor expoziţii.
Lucrările propriu-zise urmează să fie demarate zilele următoare, după ce, mai bine de un an, s-a lucrat la partea de proiectare şi de obţinere a avizelor necesare în cazul intervenţiilor la monumentele istorice.
Investiţia se ridică la aproximativ 4,3 milioane de euro, graţie unui proiect conceput de Direcţia de Programe şi Relaţii Externe a Consiliului Judeţean Vâlcea.
Clădirile istorice, ridicate la 1828, n-au mai cunoscut o reabilitare de o asemenea anvergură de aproximativ un secol, din perioada interbelică, în timp ce expoziţia de bază nu a mai fost actualizată de la transformarea Conacului Bălcescu în muzeu, la finele anilor 60 ai secolului trecut.
Prin urmare, era necesar un „altfel de muzeu”, adaptat secolului tehnologic în care trăim, dar şi cerinţelor din ziua de astăzi, ne-a precizat directorul instituţiei, Antonio Chelcea, care ne-a oferit amănunte despre transformările profunde prin care urmează să treacă ansamblul muzeal.
Cum arăta Muzeul Memorial „Nicolae Bălcescu” până la reabilitarea sa pe fonduri europene:
Conacul Bălcescu, închis pentru următorii doi ani
Lucrările începute în iunie 2020 vor fi finalizate până la jumătatea anului 2023 şi vor cuprinde, pe lângă renovarea Conacului Bălceştilor şi a Bisericii Gâltofani, amenajarea peisagistică a parcului, pe o suprafaţă de 1,8 hectare, dar şi realizarea unor noi expoziţii care vor cuprinde şi impresionantul patrimoniu de bunuri culturale masonice pe care le deţine instituţia.
„Dorim să venim în întâmpinarea publicului cu o expoziţie la standardele actuale, dar în acelaşi timp să păstrăm farmecul şi atmosfera de secol XIX”, a declarat directorul Chelcea.
Timp de doi ani, Muzeul Memorial „Nicolae Bălcescu” va rămâne închis publicului vizitator, dar în această perioadă personalul de specialitate se va ocupa de inventarierea şi informatizarea sistemului de evidenţă care vizează peste 15.000 de bunuri de patrimoniu.
„Vor fi o serie de elemente noi, de la vitrine frumoase, securizate, iluminate, la panouri digitale şi cel puţin o hologramă, pentru tinerii interesaţi şi pasionaţi atât de istorie, de cunoaşterea trecutului, cât şi de noile tehnologii. Vor fi şi câteva costume de epocă, amenajate pe manechine. Am studiat şi ne-am inspirat în acest sens şi din lucrările făcute de alte muzee din ţară, dar, în acelaşi timp vrem să venim şi cu unele lucruri inedite”.
Primul muzeu cu bunuri culturale masonice
Ineditul în cazul Muzeului Memorial „Nicolae Bălcescu” este reprezentat chiar de patrimoniul său unicat în ţară: „Vom amenaja un cabinet cu două camere pentru expoziţia obiectelor culturale masonice. Va fi, practic, primul muzeu cu astfel de obiecte din ţară. Deţinem un patrimoniu consistent, pe care dorim să-l punem în valoare şi să-l prezentăm publicului, pentru a deveni un punct de atracţie”.
În amenajarea acestei inedite expoziţii, vor fi consultaţi specialişti în domeniu. „Expoziţia va putea fi vizionată doar la cerere. Cei interesaţi pot să studieze această colecţie şi chiar să o îmbogăţească. Avem un patrimoniu de mare interes, pe care-l deţinem de la primul director al muzeului, domnul Horia Nestorescu – Bălceşti, şi care, pe parcurs, a fost îmbunătăţit prin achiziţii, donaţii...”.
Printre bunurile deţinute de Conacul Bălcescu unele sunt: „extrem de valoroase, pot fi clasate la categoria tezaur, fiind apreciate la saloane naţionale şi internaţionale. Sunt lucruri extraordinare. O parte dintre ele au reprezentat piese centrale în cadrul unor expoziţii. Muzeul a ajuns, prin intermediul acestui patrimoniu, să fie cunoscut nu doar în ţară, ci şi peste hotare. La unul dintre saloane, spre exemplu, au participat delegaţii din 17 ţări de pe tot globul. Lojile masonice ne apreciază, ne sprijină, ne-au ajutat şi financiar, la diverse activităţi culturale şi chiar la un proiect de restaurare a icoanelor bisericii din complexul muzeal”, a mai precizat directorul muzeului.
Cum masoneria este o organizaţie care a avut în permanenţă şi o latură secretă care a dat naştere mai multor speculaţii de-a lungul vremii, directorul Chelcea a ţinut să amintească: „Trebuie să înţelegem că generaţia paşoptistă nu ar fi realizat nimic dacă nu ar fi făcut parte din lojile masonice. Masoneria a avut un rol important în Istoria României şi a Europei. Nu vreau să intru în polemici, nu mă interesează treburi legate de vreo lojă anume. Sunt om de cultură şi avem un patrimoniu pe care vrem să-l punem în valoare, să-l arătăm publicului. Nu intenţionez să fac reclamă cuiva, dar nici nu pot să ignor un patrimoniu unic în ţară”, a mai precizat şeful muzeului.
„Giuvaerul istoric“
Lucrările de renovare vor cuprinde intervenţii atât la interior cât şi la exterior, care vor pleca de la temelie şi vor ajunge până la acoperiş.
„Conacul va fi reabilitat bucată cu bucată, inclusiv tâmplăria, zidurile şi acoperişul. Nu se vor produce schimbări structurale, dar va fi precum un giuvaer istoric care odată şlefuit i se reda frumuseţea de odinioară. Ne vom bucura în sfârşit de fresca de odinioară. Piatra de temelie s-a pus prin 1828, iar de atunci s-au făcut mai multe adăugiri şi intervenţii. Cele mai consistente s-au făcut în perioada 1936 – 1939, care au reuşit să supravieţuiască în condiţii destul de bune până în ziua de astăzi. S-au mai făcut câteva mici intervenţii ulterior, cum ar fi cele de la transformarea conacului în muzeu, în 1968. Vorbim totuşi despre o clădire de 200 de ani care se prezenta încă într-o situaţie bună, dar căreia noi dorim să-i redăm farmecul de odinioară”.
Noul proiect are în vedere şi realizarea unui laborator de conservare - restaurare, de care muzeul nu a beneficiat până acum, care se va face prin consultarea personalului specializat.
Chiar dacă în următorii doi ani, muzeul va fi efectiv închis publicului vizitator, acesta nu-şi va întrerupe activitatea. Personalul auxiliar, spre exemplu, va participa la refacerea şi reamenajarea celorlalte clădiri, care nu sunt de patrimoniu, în aşa fel încât la finalizarea proiectului, aspectul întregii zone să fie unitar.
Parcul va fi reamenajat cu alei pavate cu piatră, iluminate cu felinare de epocă, ornat cu flori şi va avea o nouă împrejmuire. Va fi creat un amfiteatru pentru activităţi în aer liber: film, teatru etc, iar aproape de intrarea în complex va fi amenajat un mic părculeţ de joacă pentru familiile cu copii care vor vizita muzeul.
15.000 de bunuri inventariate, într-o bază de date informatică
Personalul de specialitate va fi angrenat în cel mai vast proces de inventariere a patrimoniului de peste 15.000 de bunuri culturale, de la deschiderea muzeului şi până acum.
„Toate aceste bunuri vor avea fişe proprii de conservare, care vor cuprinde informaţii privind descrierea lor, greutatea, dimensiunile, fotografii... Informaţii care apoi vor fi introduse apoi într-un sistem informatic, practic într-o bază de date, pentru prima dată de la deschiderea acestui muzeu. Până acum existenţa acestor obiecte de patrimoniu era notată doar într-un registru de evidenţă a bunurilor culturale, procedeu depăşit şi insuficient. Ne dorim ca la această evidenţă informatică să poată avea acces pentru documentare şi publicul, cu acordul muzeografilor. Spre exemplu, dacă o persoană este interesată de o scrisoare a lui Nicolae Bălcescu către iubita sa, Luxiţa Florescu, printr-un simplu clic, după realizarea noii baze de date, va putea accesa şi studia documentul respectiv în format electronic”, ne-a explicat muzeograful.
Fiecăruia dintre specialişti îi va reveni sarcina de a inventaria aproximativ 3.000 de bunuri culturale. O provocare deosebită pentru acelaşi personal va constitui şi reorganizarea şi prezentarea noii expoziţii de bază a muzeului.
„Spre exemplu, pentru a realiza un panou în care să perieghezi anii de tinereţe ai lui Nicolae Bălcescu este nevoie de ceva timp, care până acum nu a existat. Este foarte important să ne decidem ce informaţii contează, ce trebuie scos în evidenţă. Toate panourile, toate informaţiile care vor exista în noua expoziţie vor reprezenta munca personalului muzeal. Contează ce pui în vitrină, cum organizezi informaţia care ajunge la publicul vizitator. Ne adresăm în mod special tinerilor, noi fiind o instituţie de educare a publicului. Vrem să venim în întimpinarea tinerilor cu ceva altfel, nu doar cu câteva informaţii, ci şi cu modalităţi interactive, în aşa fel încât cei care ne vor vizita să pătrundă imediat în atmosfera de secol XIX, a elitelor româneşti de la acea vreme, să-şi imagineze discuţiile tinerilor de la Paris, spre exemplu şi aşa mai departe”, a mai declarat Antonio Chelcea, directorul muzeului.
Scurt istoric al Conacului Bălceştilor
Memorialul este un complex muzeal dedicat istoriei unuia dintre reprezentanţii de marcă ai generaţiei paşoptiste: Nicolae Bălcescu. Cele 11 încăperi ale conacului au găzduit până acum două expoziţii: „una dedicată familiei – înaintaşi şi urmaşi – şi alta dedicată lui Nicolae Bălcescu”. Complexul deţine pe lângă conac şi o biserică de lemn din Gâltofani, „monument istoric strămutat aici în 1974”, un parc şi alte expoziţii.
Conacul Bălcescu a fost ridicat în 1828 de către mama marelui paşoptist, Zinca Bălcescu şi fratele acesteia, Iancu. A cunoscut mai multe transformări de-a lungul vremurilor, dar cele mai ample au fost făcut de către un strănepotul al lui Bălcescu, Radu Mandrea, cel care a donat proprietatea statului român, la sfârşitul deceniului cinci, al secolului trecut. Muzeul se află în comuna cu aceeaşi denumire - Nicolae Bălcescu, în Vâlcea, la graniţa cu judeţul Argeş, în apropierea DN 7 / E 81.
Se încarcă comentariile...
