Paradox de România: uliţe moderne care se opresc în drumul principal, asfaltat cu „porţia“, la jumătate FOTO VIDEO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Paradoxul din Ţara Loviştei - uliţele asfaltate care se termină brusc în drumul principal de pământ asfaltat doar la jumătatea lui Foto colaj
Paradoxul din Ţara Loviştei - uliţele asfaltate care se termină brusc în drumul principal de pământ asfaltat doar la jumătatea lui Foto colaj

O situaţie paradoxală se întâlneşte în Ţara Loviştei (Vâlcea) unde un fost drum naţional, ce traversează ţinutul, din Valea Oltului şi ajunge în Curtea de Argeş, este în continuare „de pământ”, asfaltat pe o mică porţiune, la jumătatea arterei, în timp ce drumurile secundare sunt modernizate.

Ţara Loviştei (mai ales Loviştea naturală, de pe malul estic al râului Olt) este o zonă montană cu un istoric fascinant care ar putea să rivalizeze în frumuseţe oricând cu Rucăr – Bran sau orice alt ţinut similar din ţara noastră, dacă ar fi exploatat şi pus în valoare aşa cum merită.

În câţiva ani, zona va fi tranzitată de loturile 2 şi 3 ale Autostrăzii TransCarpaţi, prin cel mai dificil şi complex culoar al acesteia. Cea mai mare parte din tronsoanele montane trec prin Vâlcea, brăzdând extremitatea vestică a Munţilor Făgăraş, pe o porţiune de aproximativ 40 de kilometri.  

GALERIE FOTO CU SITUAŢIA PARADOXALĂ DIN ŢARA LOVIŞTEI - VÂLCEA: ULIŢE ASFALTATE CARE SE TERMINĂ BRUSC ÎN DRUM PRINCIPAL DE PĂMÂNT

Tot pe aici trece şi un fost drum naţional (DN 7D) menit să scurteze distanţa dintre Ardel şi Muntenia / Regatul Unit, de la Sibiu la Bucureşti, care este pentru prima dată asfaltat. O operaţiune care se face „cu ţârâita” sau, după cum se laudă autorităţile vâlcene, „kilometru cu kilometru” - doar 4 km din cei aproximativ 40 km ai drumului DN7D fiind modernizaţi. De altfel, autostrada va fi paralelă cu o porţiune din DN 7D, cea care traversează ultima comună vâlceană, vecină cu Argeşul.

Paradox: fost drum naţional, DN7D, asfaltat doar la jumătate, cu uliţe moderne. Parţial va fi paralel cu Autostrada Sibiu - Piteşti (Imagini colaj)

Am remarcat şi alte anomalii în Ţara Loviştei, printre care faptul că asfaltarea drumului principal a început pe la jumătatea arterei. Fostul DN 7D, redevenit între timp DJ 703 H (de anul trecut), leagă cele două judeţe: Vâlcea şi Argeş, prin munţi, pornind din DN 7 / E 81 (Valea Oltului) de la Câineni - Vâlcea, până în Sălătrucu - Argeş şi de acolo mai departe până la Curtea de Argeş. 

Misiunea de asfaltare vizează doar o porţiune de drum pe raza a două din cele patru comune pe care le străbate, pe raza judeţului Vâlcea: Titeşti şi Perişani.

Şi mai straniu este faptul că uliţele din toate comunele sunt toate modernizate, iar asfaltul se opreşte brusc la drumul principal, rămas în continuare de... pământ.  

Drumul care leagă Valea Oltului de Curtea de Argeş prin Munţii Făgăraş

Ţara Loviştei este brăzdată de drumuri montane milenare. Istoricii susţin că pe aici a trecut renumitul general Cornelius Fuscus, prefectul cohortelor pretoriene, locţiitorul împăratului Domiţian, în drumul său spre Sarmizegetuza, în anul 87, când a avut loc şi prima mare înfrângere a romanilor de către dacii aflaţi sub comanda lui Decebal;  dar şi hoardele mongole pentru cucerirea imperiului romano-germanic, în secolul al XIII-lea. 

Mărturii ale acelor vremuri stau în continuare rămăşiţele castrelor romane de pe Valea Oltului, precum Praetorium (comuna Racoviţa), Pons-Vetus (comuna Câineni) etc., dar şi altele amplasate la est de Masivul Cozia (Rădăcineşti, Perişani şi Titeşti), ori ruinele vămilor de la Câineni (Genune - Vâlcea) şi Boiţa (Turnul Spart - Sibiu) dintre Valahia şi Transilvania. 

Prin Ţara Loviştei au fost proiectate de-a lungul vremurilor artere rutiere care să străbată Făgăraşul, ocolind mare parte din Defileul Oltului care, până în secolul al XVIII-lea, nici nu a fost practicabil în totalitate. Este vorba despre fostul drum naţional DN 7D şi TransPerişani - care ocoleşte Parcul Naţional Cozia şi implicit masivul cu acelaşi nume, la poalele căruia se bifurcă: o ramificaţie merge spre vest, către râul Olt, iar cealaltă spre est, către judeţul Argeş. Ambele ar fi putut fi variante de ocolire a aglomeratei Văi a Oltului.

De ani de zile, de la omul de rând până la cel mai înalt nivel al ţării (chiar şi actualul ministru al Transporturilor - Sorin Grindeanu şi preşedintele ţării Klaus Iohannis), cu toţii se plâng de traficul infernal de pe Valea Oltului. Specialiştii au recunoscut că această arteră reprezintă unul dintre cele mai periculoase tronsoane rutiere, nu doar din cadrul DN 7 / E 81, ci din întreaga ţară. Şi deşi există în continuare soluţii la îndemână, precum cele menţionate anterior, în afară de autostrada peste munţi la care se lucrează acum, nu s-a vorbit niciodată, la nivel înalt, despre acestea, când s-a pus problema debuşării zonei.

Hăţişul de drumuri din Ţara Loviştei, care ocoleşte Valea Oltului şi scurtează distanţa între Sibiu şi Piteşti cu 50 km FOTO

FOTO Povestea celui mai vechi drum din România, jumătate naţional, jumătate judeţean, niciodată asfaltat

Chiar şi străinii au vrut să-l modernizeze, dar românii s-au opus

Oamenii locului le-au semnalat de nenumărate ori de-a lungul vremurilor fără să fie luaţi în seamă. Înainte de Revoluţie, DN 7D era extrem de circulat. Localnicii îşi amintesc că circulau prin zonă peste 20 de curse (autobuze), pline cu elevi şi muncitori din trei judeţe: Vâlcea, Argeş şi Sibiu. „Străbăteam zeci de kilometri pe jos când nu aveam loc în autobuz”, îşi amintesc loviştenii. Ei sunt convinşi că refacerea drumului ar duce la repopularea zonei. 

Tot pe atunci, mai spun aceştia, au venit specialişti din Franţa şi Italia în zonă, pentru a moderniza drumul, dar premierul acelor vremuri, Constantin Dăscălescu l-ar fi convins pe Nicolae Ceauşescu să renunţe la oferta străinilor, pe motiv că îl pot reabilita şi românii. Lucru care nu s-a mai întâmplat nici după Revoluţie când artera rutieră care leagă Valea Oltului de Curtea de Argeş a fost pasată de autorităţile judeţene în responsabilitatea celor naţionale. 

Anul trecut, drumul a fost din nou declasat, redevenind drum judeţean, dar a rămas în continuare la fel ca în timpul Primului Război Mondial, când în zonă s-au dat lupte grele: parţial de pământ, parţial de piatră şi, mai nou, asfaltat pe o zecime din lungimea pe care o are în Vâlcea. 

„Kilometru cu kilometru asfaltăm şi Drumul Loviştei” sau „drumul - fantomă”  

Asfaltul a început să apară la finele anului trecut, pentru prima dată în istoria acestui drum. Trei kilometri au fost asfaltaţi graţie naturii, după ce o alunecare de pământ a determinat autorităţile judeţene să cuprindă zona în planul pentru calamităţi naturale. Şeful administraţiei judeţene Vâlcea a anunţat de curând că mai asfaltează încă 1,4 km din tronson. 

„Kilometru cu kilometru asfaltăm şi Drumul Loviştei”, a declarat Constantin Rădulescu, folosind expresia generică a fostului DN 7D, căruia i se mai spunea şi „drumul - fantomă”, pentru că multă vreme nu a existat decât cu numele: pe hârtie părea că se termină într-o poieniţă, la propriu şi la figurat (denumirea zonei este chiar Poiana aflată la graniţa judeţelor Vâlcea şi Argeş). De acolo, iarna, spre exemplu, nu se poate merge mai departe. 

Autorităţile susţin că au avut nevoie de peste 1,1 milioane de lei, bani din bugetul judeţean, doar pentru întocmirea documentaţiilor necesare obţinerii de fonduri europene sau naţionale. De altfel, la un calcul sumar s-a ajuns la concluzia că ar fi nevoie de 120 de milioane de lei pentru ca întregul drum, tronsonul din Vâlcea, să fie modernizat.  

Ţara Loviştei, ţinutul magic prin munţi ce va fi tranzitat de două loturi ale Autostrăzii Sibiu–Piteşti FOTO VIDEO

Cum va arăta autostrada Sibiu-Piteşti în zona montană din Vâlcea. Primele imagini din proiect VIDEO

Bizareria din munţi: drum principal din secolul trecut, uliţe din secolul prezent

Cum este văzută situaţia în zonă, o descrie cel mai bine primarul din Câineni – Vâlcea, localitate în care acest drum se leagă direct de DN 7 / E 81 (Valea Oltului):  „Am asfaltat tot ce a ţinut de noi, de administraţia publică locală: toate uliţele, toate drumurile comunale. Mai departe... M-am bucurat însă să aud că fostul drum naţional, DN 7D, care străbate munţii până la Curtea de Argeş, a fost preluat din nou ca drum judeţean, ţinând cont de coloratura politică a Consiliului Judeţean”, a menţionat Ion Nicolae, referindu-se la faptul că, în ultimii 30 de ani, zona montană a Vâlcii a fost în cea mai mare parte fidelă curentului liberal (PNL), în timp ce restul judeţului a susţinut curentul social-democrat (PSD), ca mai toată zona Olteniei.  Cea mai mare parte dintre cei care s-au aflat la şefia CJ Vâlcea în ultimii 30 de ani au avut aceeaşi orientare politică, cu a celor din sud. Însă nici şefii CJ de la alte partide n-au reuşit să facă mare lucru pentru zonă.

„Drumurile n-ar trebuie să aibă culoare politică, ci asfalt”

Primarul din Câineni a ţinut să remarce că restul drumurilor din judeţ, aflate în gestiunea Consiliului Judeţean, sunt asfaltate sau în curs de asfaltare. „La cei aproape 1.000 de km de drum judeţean, s-au mai adăugat circa 31 km, prin preluarea DN 7D - Drumul Loviştei - în domeniul public al judeţului Vâlcea”, menţiona în toamna anului trecut şeful CJ Vâlcea, Constantin Rădulescu. 

„Şi pentru partea de nord a judeţului, care este puţin mai „galbenă” (primari liberali – n.red), va trebui să se facă ceva. Pentru că localnicii nu trebuie condamnaţi pentru apartenenţa politică. Drumurile n-ar trebui să aibă nici o culoare politică, ci asfalt”, a concluzionat primarul Ion Nicolae, intrigat de faptul că timp de 30 de ani nici judeţul şi nici CNAIR n-au fost în stare să asfalteze mai puţin de 40 de kilometri de drum care zeci de ani a fost unul de categoria naţională.

„S-a circulat destul pe un drum de pământ, singurul de acest fel din ţară”

„Am revenit cu lucrări de asfaltare pe Drumul Loviştei (DJ 703 H), cu un nou tronson de 1,4 km, în continuarea celor 3 km asfaltaţi anul trecut pe raza comunei Perişani. Am preluat în administrarea Consiliului Judeţean un drum naţional de pământ (fost DN 7D), cu multe probleme de stabilitate, poate singurul de acest fel din ţară, şi ne-am apucat de treabă. Vâlcenii din Câineni, Boişoara, Titeşti şi Perişani au circulat destul pe un drum de pământ şi era important să intervenim”, a recunoscut şeful administraţiei judeţene. Acesta a motivat că fiind un drum de munte este extrem de greu de întreţinut şi de aceea s-a luat în calcul înfiinţarea unei secţii în zonă a Regiei Autonome Judeţene de Drumuri şi Poduri aflată în subordinea CJ Vâlcea. 

Pe acest tronson există un pod construit cu două secole în urmă, asupra căruia nu s-a mai intervenit niciodată. 

De asfalt vor beneficia însă doar localnicii a patru sate din două comune, în rest drumul a rămas de pământ. 

Autorităţile s-au răzgândit

La finele lunii mai, administratorul public al judeţului, Adrian Mihăilă menţiona pentru „Adevărul”: „Anul trecut s-au pus 3 km de asfalt într-o zonă care era în pericol de alunecare. S-a stabilizat zona, pe undeva pe la satul Spinu, în Perişani. Am mai turnat 2 km, tot într-o zonă mai calamitată (pe un alt drum judeţean – n.red.), dar ne-am oprit. Îl avem (fostul DN 7D - n.red.) în Programul de întreţinere „Asfaltări, covor asfaltic şi rigole”, dar dacă tot suntem în „pole-position”, (la PNRR - n.red.) la finanţare, n-are rost... Redirecţionăm sumele aferente către alte zone din judeţ”. 

Banii nu au mai fost însă redirecţionaţi: „Pentru modernizarea în totalitate a DJ 703 H (fost DN 7D), am depus proiect pe PNI „Anghel Saligny” şi am mare încredere că vom primi finanţare. Până atunci însă, din bugetul propriu al Consiliului Judeţean, kilometru cu kilometru, turnăm asfalt şi pe acest drum atât de important pentru vâlcenii din Ţara Loviştei”, a menţionat ulterior şeful judeţului, Constantin Rădulescu.

Organizaţiile nonguvernamentale, interesate de potenţialul turistic al zonei

Şi pentru că tot am pomenit de potenţialul turistic imens al zonei, amintim că la începutul acestui an o organizaţie neguvernamentală, din judeţul vecin, s-a decis să includă acest ţinut într-un traseu inedit: Via Valahia

Argeşenii sunt cei care au conceput un traseu de drumeţie care pleacă din Corbi, trece prin Nucşoara, Brădet, Corbeni, Arefu şi Sălătrucu (Argeş), iar mai apoi urcă pe Muntele Poiana Spinului, spre Ţara Loviştei pe care o traversează prin Racoviţa şi Perişani până ajunge pe Valea Oltului, urmând o mare parte cam acelaşi traseu cu acest fost drum naţional DN 7D, pe teritoriul judeţului Vâlcea. 

Scopul declarat al traseului ce străbate 150 de kilometri pe teritoriul celor două judeţe este de a oferi turiştilor şansa de a redescoperi zeci de repere istorice, culturale, geografice şi gastronomice din Carpaţii Meridionali.

Vă mai recomandăm şi:

De ce Poliţia Rutieră nu recomandă TransPerişani ca variantă la „infernul” de pe Valea Oltului FOTO VIDEO

Cum arată TransPerişani - drumul de munte alternativă la „infernul” de pe Valea Oltului FOTO VIDEO

Via Valahia, drumul istoriei. Cel mai nou traseu de drumeţie din România trece prin zeci de locuri şi peisaje de vis

VIDEO Osemintele a opt soldaţi necunoscuţi din primul război mondial, înhumate cu onoruri militare. Povestea descoperirii acestora

Râmnicu Vâlcea



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite