Judeţul care domină topul la alunecări de teren. Miliardul de lei alocat de Guvern, insuficient FOTO VIDEO
0
De mai bine de un deceniu, Vâlcea se află în topul judeţelor din România care deţin cele mai mari suprafeţe distruse de alunecările de teren.
În ciuda acestei realităţi şi a faptului că numai în ultimii trei ani Guvernul a alocat 1 miliard de lei acestui judeţ, Vâlcea este codaşă la capitolul „hărţi de risc”. Nu deţine astfel de documente care arată cel mai corect proporţiile dezastrului nici măcar pentru zonele cu risc mare şi foarte mare unde s-au înregistrat astfel de fenomene.
GALERIE FOTO CU DEZASTRUL CAUZAT DE ALUNECĂRILE DE TEREN ÎN VÂLCEA
Singurele hărţi existente vizează doar şapte din totalul de 89 de localităţi ale judeţului, însă acestea nu au mai fost actualizate de un deceniu. Recunoaşte acest lucru chiar prefectul de Vâlcea, Sebastian Fîrtat.
Şi şeful Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare Vâlcea, Eftimie Ghermac, a mărturisit pentru „Adevărul” că Vâlcea este pe primul loc în ţară la alunecări de teren, o poziţie pe care a ocupat-o mai tot timpul în ultimul deceniu şi jumătate. Poate astfel se explică şi de ce fondurile alocate în urma surpărilor de teren s-au dovedit ineficiente şi insuficiente, în lipsa unui management de risc.
Alunecările de teren din vara lui 2021 din Roşiile - Vâlcea: un deal întreg a luat-o la vale
În realitate, în mai bine de jumătate din judeţ (52 de localităţi) s-au produs alunecări de teren în ultimii ani. Din această listă fac parte inclusiv municipiul reşedinţă de judeţ, Râmnicu Vâlcea şi cele trei staţiuni balneare: Călimăneşti, Băile Govora şi Băile Olăneşti, dar şi alte oraşe precum Horezu, Bălceşti sau Berbeşti.
O comisie formată din specialişti care a monitorizat aceste perimetre a constatat că în 26 dintre localităţi vizate s-au înregistrat surpări permanente de pământ în ultimii doi – trei ani, alcătuind astfel o listă cu oraşele şi comunele aflate în cel mai mare pericol să se confrunte în continuare cu astfel de situaţii.
Din acest motiv, în ultima şedinţă a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Vâlcea, de marţi, 9 noiembrie, s-a aprobat o hotărâre prin care să se realizeze cu prioritate hărţile pentru cele 26 de localităţi cu grad mare şi foarte mare de risc la alunecări de teren.
„Cu aceste hărţi intrăm în legalitate şi avem o imagine a zonelor de risc”
„Vâlcea este judeţul clasat pe primul loc la alunecări de teren. În perioada 2011 – 2021 au fost înregistrate foarte multe alunecări de teren. Numai anul acesta, într-o singură localitate, Roşiile, într-un singur sătuc, surpările produse au prejudiciat 38 de hectare de teren. Ca şi suprafaţă distrusă de aceste alunecări de teren, Vâlcea se situează pe primul loc”, a menţionat pentru „Adevărul” directorul Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) Vâlcea, Eftimie Ghermac.
Prefectul judeţului recunoaşte şi el problemele existente în Vâlcea. „În ultimii trei ani, Guvernul României a alocat aproximativ un miliard de lei pentru aceste alunecări de teren înregistrate în judeţ. Este un efort destul de mare pentru a remedia cât mai mult din aceste perimetre de alunecări de teren, dar oricât ar aloca Guvernul, nu este de ajuns”, a precizat prefectul Sebastian Fîrtat, care s-a declarat convins că este necesară o prioritizare a hărţilor de risc care să vizeze în mod special zonele cu risc mare şi foarte mare de alunecări de teren.
În acest fel, susţine reprezentantul Guvernului în teritoriu, vor putea fi preîntâmpinate eventualele pagube ale localnicilor care vor să construiască în zonele cu potenţial mare de risc, dar şi ale administraţiile publice locale când au în derulare proiecte precum modernizarea drumurilor şi nu numai.
„Au existat cazuri, cel puţin în ultimii doi ani de când gestionez situaţiile de urgenţă, pe lucrări noi, pe PNDL sau pe alte surse de finanţare, când în timpul lucrărilor sau imediat după finalizarea lor, s-au activat anumite alunecări de teren din perimetrul respectiv şi a trebuit să cerem fonduri suplimentare, neprevăzute în bugetul iniţial. Tocmai de aceea, insist şi sunt convins că vom reuşi cu aceste hărţi de risc să intrăm în legalitate şi să avem o imagine cât mai clară a zonelor de risc", a precizat Fârtat.
Hărţiile de risc - o obligativitate, lipsesc cu desăvârşire
Alunecările de teren au un impact negativ în primul rând asupra mediului. Urmare a producerii lor, suprafeţe mari de teren agricol, şosele, căi ferate, incinte industriale, construcţii rurale sau urbane, cursuri de apă etc au fost distruse de-a lungul anilor.
Hărţile de risc pentru alunecările de teren, menţionate de prefectul de Vâlcea, reprezintă unealta necesară pentru întocmirea de strategii locale şi regionale de prevenire a unor astfel de dezastre naturale, dar şi pentru elaborarea soluţiilor de remediere şi înlăturare a efectelor produse de acestea. Fără ele un management al riscului ar fi imposibil de realizat, recunosc specialiştii.
Aceste hărţi oferă informaţii preţioase pentru programe de reconstrucţie ecologică, de recuperare şi redare în circuitul economic a unor importante suprafeţe de teren şi de luare a unor măsuri de evitare a unor posibile dezastre.
Deşi elaborarea acestui tip de hărţi reprezintă o necesitate prioritară pentru România, în realitate, prea puţine judeţe deţin astfel de documente. Hărţile sunt întocmite pe baza unor tehnici de investigare a zonelor afectate de fenomene de instabilitate a terenului: cartări pe teren, măsurători geofizice, studierea imaginilor satelitare, a aerofotogramelor, ridicări GPS, studii geotehnice, utilizarea scanerului terestru cu laser sau a sistemelor aeropurtate autonome.
Institutul Geologic al României a elaborat studii regionale legat de cum acţionează factorii naturali şi tehnogeni în declanşarea fenomenelor de instabilitate şi care sunt implicaţiile pe câteva zone cu alunecări de teren din şase judeţe, printre care şi Vâlcea.
Şi deşi există o legislaţie în domeniu - Legea 575, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural, aprobată încă din 2001, care prevede redactarea «Hărţii de risc la alunecări de teren» pentru întreg teritoriul ţării - realitatea stă cu totul altfel, motiv pentru care fenomenele se repetă în aceleaşi zone, iar intervenţiile par lipsite de rezultate, după cum a recunoscut şi prefectul de Vâlcea, Sebastian Fîrtat.
Suprafeţe din mai bine de jumătate din judeţ, distruse de alunecări
Din datele furnizate de autorităţi, reiese că în Vâlcea, spre exemplu, nu au mai fost realizate hărţi de risc din 2011. Iar cele elaborate acum un deceniu vizau doar şapte localităţi în care se înregistraseră alunecări de teren. După zece ani, în aceste zone se raportează în continuare surpări de teren şi în plus au mai apărut şi în alte zone faţă de cele cunoscute.
Alunu este una dintre zonele în care se înregistrează permanente alunecări de teren în ultimii ani. În 2017, după ce o haldă de steril a distrus zeci de case, Greenpeace s-a implicat insistând asupra pericolului ca întreaga comună să fie distrusă. Surparea a avut loc la un depozit al unei exploatări miniere, dar cu toate acestea cele opt familii rămase fără case s-au văzut nevoite să meargă în instanţă, ca să-şi caute dreptatea.
Cu mai bine de un deceniu în urmă, în 2004, în urma precipitaţiilor abundente căzute în zonă, cătunul Valea Lacurilor din Alunu a fost cuprins de o altă alunecare ce a distrus drumul de acces în carieră şi gospodăriile din zonă. Într-un articol de specialitate, apărut la multă vreme după acel episod, se menţiona că una dintre cauzele producerii acestor alunecări o reprezintă „existenţa semihaldei fostei cariere de cărbuni care exercita presiuni asupra stratelor din aval”. În ciuda concluziilor specialiştilor şi a soluţiilor oferite de către aceştia, patru ani mai târziu de la publicarea acestei analize, situaţia avea să se repete în zonă.
La fel s-a întâmplat şi la Slătioara şi Vaideeni. În 2019, spre exemplu, un drum a dispărut peste noapte, pe o porţiune de zeci de metri, 150 de oameni fiind afectaţi de surparea de teren. O octogenară şi fiul acesteia, rămaşi fără casa înghiţită de pământ, au fost nevoiţi să se adăpostească într-un oficiu poştal dezafectat, în plină iarnă.
O altă zonă în care se produc permanent, de mai bine de un deceniu, alunecări de teren este Goleşti - o comună situată pe drumul dintre Râmnicu Vâlcea şi Curtea de Argeş. În 2018, zone întregi, case şi drumuri din mai multe sate, au fost distruse din cauza surpărilor. O bătrână de 85 de ani a dormit în plină iarnă, mai multe seri la rând, cu vaca în fânar, până s-a decis să-şi părăsească agoniseala de o viaţă.
Tot aici, anul trecut, în urma unei ploi torenţiale, apele acumulate din scurgerile de pe versanţi, pârâurile umflate ieşite din matcă au inundat zeci de gospodării, culturi şi drumuri, luând cu ele podeţe, maşini, stupi, copaci, garduri şi alte bunuri etc, mai multe familii au rămas izolate, iar un drum s-a surpat.
La fel au păţit şi vecinii din Milcoiu, unde s-au reactivat alunecările de teren din cauza aceloraşi precipitaţii.
În Râmnicu Vâlcea, la finele anului trecut, un trotuar şi gardul unei gospodării au dispărut, în urma unor ploi abundente.
În vara acestui an, un deal întreg din comuna Roşiile a luat-o la vale pe o lungime de 1,5 km. Proporţiile dezastrului din satul Cherăşti, de care menţiona şi şeful ANIF - Vâlcea, s-au văzut cel mai bine din drona cu care au fost imortalizate imagini din zonă. Fenomenul nu era o premieră în Roşiile, dar niciodată până atunci nu căpătase asemenea dimensiuni.
Acestea sunt doar o mică parte din situaţiile cu care s-a confruntat în ultimii ani judeţul Vâlcea.
Vă mai recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
