FOTO VIDEO Pământul se încălzeşte mult mai repede decât s-a preconizat şi n-ar mai fi timp suficient pentru a reacţiona

Timpul se scurge cu repeziciune şi, potrivit unui raport recent, lumea trebuie să ia o decizie şi să aibă o reacţie „fără precedent” în aşa fel încât să nu pemită creşterea temperaturilor globale mai mult de 1,5° Celsius peste ce există acum.

Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice, laureat al Premiului Nobel, avertizează că termenul pentru obiectivul stabilit la Paris, în urmă cu trei ani, se scurge rapid.

Pământul se încălzeşte mult mai repede decât s-a preconizat şi nu mai este timp suficient pentru a acţiona, susţin oamenii de ştiinţă. 

Surse de „înaltă încredere” susţin că potrivit raportului, încălzirea globală cu încă 1,5 grade se va întâmpla peste scurtă vreme, încă din 2030, cel mai târziu până în 2052.

Pentru a avea şanse egale de a rămâne sub pragul de 1,5 grade, trebuie ca emisiile de dioxid de carbon să scadă brusc din 2020, iar lumea să fie neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în 2050.  

Dar mai rămâne un mare semn de întrebare, având în vedere că numai anul trecut am emis mai mult dioxid de carbon în atmosferă decât oricând.

În diverse părţi ale lumii se  văd deja rezultatele - undele de căldură ucigătoare devin tot mai frecvente, iar insulele, în special cele din Pacific, experimentează niveluri în creştere ale apei. Spre exemplu, în locuri precum Insula Tuvalu deja se simte efectul creşterii nivelului apei din ocean.

Specialiştii spun că dacă vom reuşi să ţinem creşterea temperaturilor sub control, sub pragul de 1,5 ° C, peste nivelurile preindustriale, atunci aceste efecte - de la condiţii meteorologice extreme la mări în creştere - vor fi mai puţin severe.

Specialistul în climă de la Universitatea Cornell, Natalie Mahowald, autoarea principală a raportului, a declarat: „Fără înndoială, pentru unii, aceasta este o situaţie de viaţă şi de moarte”.

„Avem o sarcină uriaşă în faţa noastră, dar nu imposibilă”, a mai spus doamna Mahowald. „Aceasta este şansa noastră de a decide cum vrem să arate lumea”.

Alţi oameni de ştiinţă nu sunt însă la fel de optimişti, cum ar fi specialistul în mediu de la Universitatea de Stat din Appalachia, Gregg Marland, care a recunoscut că nu întrevede nici o posibilitate prin care să se poate realiza acest lucru. 

Joerj Roeglj, unul dintre autorii studiului, de la Colegiul Imperial din Londra, a declarat că promisiunile de la Paris au fost „în mod clar insuficiente pentru a limita încălzirea la 1,5 ° C, în orice mod ai privi situaţia”.

La Paris, ţările au stabilit două obiective: 2 ° C şi 1,5 ° C. Cel din urmă a fost acceptat de ţările vulnerabile. Preşedintele american Donald Trump a anunţat că va ieşi din acest acord. Tot cu acel prilej, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron a atras atenţia că nu există un plan B de rezervă şi nici o altă planetă pentru salvare.

Temperatura globală a crescut deja cu 1 ° C încă din perioada preindustrială şi, pe baza discuţiilor de la Paris, ne îndreptăm spre alte 3° C până în 2100.

Raportul a fost elaborat de mai mult de 90 de cercetători şi revizuit de editorii din 40 de ţări. Acesta include mai mult de 6.000 de referinţe ştiinţifice, 133 de contribuţii de autor şi mai mult de 42.000 de comentarii ale consultanţilor experţi şi guvernamentali.

Pentru a încerca să se atingă acest obiectiv, lumea ar avea nevoie de schimbări „rapide şi profunde” în modul în care foloseşte energia şi pământul; şi în modul în care proiectează oraşele şi sistemele de transport, se mai adaugă în raportul menţionat.

Renunţarea la cărbune, petrol şi gaz ar fi, de asemenea, costisitoare, dar ar determina evitarea a mai mult de 100 de milioane de decese premature în acest secol.

Menţinerea creşterii temperaturii sub pragul de 1,5 grade ar putea însemna că 420 de milioane de oameni ar fi mai puţin expuşi frecventelor valuri extreme de căldură, iar aproximativ 65 de milioane de oameni ar fi mai puţin expuşi unor valuri excepţionale de căldură.

În vara anului 2018, incendiile din vestul Americii de Nord au distrus viaţa a milioane de oameni. Fumul din unele incendii a fost atât de pronunţat că a fost vizibil din spaţiu. Imaginile alăturate, oferite de cei de la NASA, arată mai mult decât se poate spune prin cuvinte.

Zona de gheaţă patagoniană se întinde pe sute de kilometri deasupra lanţului Munţilor Anzi din America de Sud. Schimbarea de aici este rapidă, deoarece zonele de gheaţă se topesc la unele dintre cele mai mari rate ale planetei.