Cum a acţionat reţeaua de escroci prin intermediul a 200 de conturi bancare în 11 ţări, pentru a obţine 3 milioane de euro

Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea, locul unde au fost aduşi zeci de suspecţi pentru spălare de bani, fraude informatice, împrumuturi cu acte false. din toată ţara, la audieri, Foto: Daciana Stoica

Dube de Poliţie şi Jandarmerie au adus joi la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea zeci de persoane care fac parte dintr-o uriaşă reţea care se ocupa de spălare de bani, fraudă informatică, împrumuturi cu acte false, obţinute chiar şi în afara ţării şi care avea cartierul general la Râmnicu Vâlcea, cunoscut în lume drept Hackerville. Prejudiciul se ridică până acum la 3 milioane de lei, iar numărul victimelor la 500.

Interesant în acest caz este modul de operare cu sute de conturi bancare deschise în lumea întreagă. Iar membrii reţelei erau de pe toată întinderea ţării.

Deocamdată se ştie că din primăvara lui 2017, pe raza oraşului cunoscut în lume drept Hackerville - Râmnicu Vâlcea, au acţionat cinci grupări infracţionale organizate ce făceau parte dintr-o reţea specializată în fraudă informatică şi spălare de bani.

Grupările colaborau şi se sprijineau reciproc, fapt care a determinat identificarea a nu mai puţin de 93 de persoane despre care există indicii clară că erau implicate în activitatea delictuoasă. Fiecare membru avea un rol precis în reţeaua care controla fluxurile financiare derulate prin nu mai puţin de 200 conturi deschise în întreaga lume: în România şi alte nouă ţări din Europa, dar şi în Mexic. 

Fluxurile financiare au fost folosite ingenios pentru a frauda, prin intermediul sistemelor informatice, cel puţin 500 de persoane. Multiplele moduri de operare au condus la un prejudiciu imens care se ridică la 3 milioane de euro.

Infractorii  procurau acte de identitate falsificate, emise în străinătate, cu care mergeau în Italia, Spania şi alte state şi obţineau împrumuturi la bănci. Documentele falsificate conţineau datele reale sau false ale altor persoane, dar avea fotografiile celor care solicitau creditul. Se estimează că astfel au fost prejudiciate 500 de persoane ale căror identităţi sau conturi au fost furate.

Reţeaua de infractori era concepută ca o caracatiţă, dar cu cinci tentacule, fiecare dintre grupări fiind structurată la rândul său pe mai multe paliere. Anchetatorii au stabilit că exista un tipar general de organizare.

Pe primul palier se aflau coordonatorii activităţii infracţionale. Ei aveau menirea de a obţine, prin diferite modalităţi, date despre conturi bancare deschise în diferite ţări. Acestea erau puse la dispoziţia celor care se ocupau de frauda propriu-zisă. Ulterior, după ce victimele virau banii în conturile indicate, existau alţi membri care se ocupau cu transferul banilor, dar şi cu retragerea acestora, inclusiv cu oprirea unui procent din câştig, în jur de 30%, în funcţie de negocierile care aveau loc între infractori. Ei trimiteau banii către colegii care se aflau pe următorul palier.

Pe cel de-al doilea palier se aflau autorii efectivi ai fraudelor cei care utilizau conturile bancare deschise în străinătate pentru fraudarea victimelor şi ulterior au beneficiat şi ei de o cotă parte din bani. Aici însă nu se oferă mai multe informaţii despre modul efectiv în care se realizau aceste fraude.

Al treilea palier era format din cei care se ocupau de deschiderea de conturi bancare în România, dar şi în afara graniţelor ţării. Conturile erau puse la dispoziţia membrilor grupării, pentru transferul valutei aflată în conturile din străinătate în ţară.

Ca şi la Parchet, la sediul DIICOT – Biroul Teritorial Vâlcea a fost mare vânzoleală astăzi şi probabil va continua până mâine dumineaţă, după ce s-a stabilit că vor fi aduse la audieri nu mai puţin de 93 de persoane, urmare a celor 51 de percheziţii domiciliare efectuate în opt judeţe şi municipiul Bucureşti. Probabil vorbim despre una din cele mai mari grupări infracţionale, dacă nu cea mai mare .până acum, în astfel de infracţiuni. 

De aceea a şi fost nevoie de efective mărite de forţe de ordine şi specialişti în combaterea criminalităţii organizate din mai multe judeţe: Argeş, Ilfov, Mureş, Dâmboviţa, Mehedinţi, Vaslui, Timiş, Giurgiu, Călăraşi, Olt, Bacău. Mascaţii Jandarmeriei au fost şi ei implicaţi în acestă acţiune, atât cei din Vâlcea şi Argeş, cât şi de la Gruparea Mobilă de Jandarmi „Fraţii Buzeşti” Craiova.