Primăria Câmpina a câştigat în instanţă 202 schiţe ale lui Grigorescu, evaluate la un milion de euro. Procesul a durat 11 ani

Nicolae Grigorescu, într-o fotografie de colecţie, din arhiva pictorului, aflată în casa memorială de la Câmpina. FOTO grigorescu.artmuseum.ro

Juriştii Primăriei Câmpina s-au luptat 11 ani prin instanţe pentru a intra în posesia a 202 schiţe în creion, peniţă şi laviu ale lui Nicolae Grigorescu, vândute municipalităţii, în 1939, de către fiul pictorului. În februarie 2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat o sentinţă definitivă şi irevocabilă în favoarea primăriei, iar Muzeul Naţional de Artă al Românei trebuie să restituie lucrările

În 2002, juristul Primăriei Câmpina, Paul Moldoveanu, a descoperit, printr-o întâmplare, informaţii despre schiţele cumpărate de municipalitate în 1939.

„Citisem într-o carte de specialitate faptul că fiul lui Grigorescu, Gheorghe Grigorescu, a vândut primăriei, în 1939, mai multe schiţe. Am căutat în arhivă şi am găsit contractul care ne dădea dreptul de proprietate asupra lucrărilor. În acelaşi an, am deschis şi primul proces“, ne-a spus Paul Moldoveanu.

În 1939, după achiziţie, în lipsa unor condiţii adecvate pentru expunere, administraţia din Câmpina a împrumutat lucrările muzeului „Toma Stelian“ din Bucureşti, o fostă casă particulară donată statului de fostul ministru al justiţiei şi mare colecţionar de artă.

Muzeul „Toma Stelian“ a fost „nucleul“ viitorului Muzeu Naţional de Artă al Românei (MNAR), astfel că, în 1950, în timpul comunismului, lucrările au trecut în custodia MANR, iar cele 202 schiţe sunt şi acum în depozitele acestuia.

Un proces de peste un deceniu

În cei 11 ani de la deschiderea acţiunii împotriva Ministerului Culturii şi MNAR, procesul a trecut prin fond, apel şi recurs, precum şi prin calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare, iar juriştii din Câmpina au obţinut inclusiv un titlu executoriu, pentru punere în posesie.

Aplicarea acestuia a fost constestată din nou de Ministerul Culturii şi Muzeul de Artă, astfel că procesul a parcurs din nou toate etapele şi a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În februarie 2013, Înalta Curte a respins cererea de suspendare a executării silite, şi a dat câştig de cauză, încă o dată, Primăriei Câmpinei, sentinţa fiind definitivă şi irevocabilă. „Nu mai există nici o cale de atac, iar după atâţia ani prin tribunale avem satisfacţia că aceste lucrări s-au întors în locul unde ar fi trebuit să fie încă de la început. Sperăm ca, în câteva luni, să intrăm şi în posesia efectivă a acestora“, ne-a spus Paul Moldoveanu.

Evaluate la un milion de euro

Realizate în creion, peniţă şi laviu (tehnică de a colora monocrom prin tente cu tuş diluat), schiţele au un regim special. Nu pot fi expuse decât pentru o perioadă scurtă de timp, şi doar prin rotaţie, pentru că lumina le poate degrada. De aceea, şi în eventualitatea în care se vor întoarce la Câmpina, accesibilitatea publicului la aceste schiţe ar putea fi extrem de rară. Cum Muzeul „Nicolae Grigorescu“ nu este în proprietatea municipalităţii, şansa ca schiţele să fie expuse în casa memorială este destul de redusă. Dar putea să-şi găsească un loc în Castelul Hasdeu sau într-un viitor „muzeu al Câmpinei“.

Schiţele au fost vândute către primărie în 1939 cu 600.000 de lei de singurul moştenitor al lui Grigorescu. Un expert din Bucureşti le-a evaluat, în 2002, la aproximativ un milion de euro.  Între timp, valoarea acestora este posibil să fi crescut foarte mult.

Multe dintre schiţele în litigiu reprezintă portrete, studii pe tema carelor cu boi şi peisaje.

Nicolae Grigorescu (1838 - 1907) şi-a trăit la Câmpina, împreună cu soţia, Maria Danciu, şi fiul său, Gheorghe Grigorescu, ultimii ani de viaţă, perioada 1904-1907, aici fiind şi ultimul său atelier.