Popasuri pe Drumul Vinului: cum iau naştere licorile româneşti care rivalizează cu cele din Bordeaux sau Toscana

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Gheorghe Diac este tot anul în vie, considerată al treilea copil al familiei FOPTO arhiva personală familia Diac
Gheorghe Diac este tot anul în vie, considerată al treilea copil al familiei FOPTO arhiva personală familia Diac

Presărate printre dealurile cu vii din Podgoria Dealu Mare, mici crame de familie produc, în fiecare an, vinuri nobile care pot rivaliza oricând cu cele din Franţa sau Italia. În spatele acestei artei stau producători pasionaţi şi poveşti cum doar vinul le poate naşte

Struguri care se bucură de soare cu două săptămâni mai mult decât în alte zone ale României, un pământ fertil - calcaros, şi un soare generos care mângâie pantele se împletesc în Podgoria Dealu Mare într-un loc unic în ţară, cu aceleaşi caracteristici geografice şi climatice ca în regiunile Bordeaux şi Toscana. Nu degeaba, aici, tradiţia cultivării viţei de vie şi originea artei de a face vin se pierd în negura timpului. În fiecare pahar din licorile podgoriei, numită şi „patria vinurilor roşii“, sunt bucăţi de suflet ale oamenilor zonei şi o muncă de ani de zile.

Resuscitată după comunism cu investiţii de milioane de euro, Podgoria Dealu Mare aparţine, deopotrivă, marilor afacerişti din domeniu, dar şi micilor producători, unde vinul te desfată cu sortimente inedite şi gusturi surprinzătoare. Mai mult decât la popasurile celebre de pe Drumul Vinului din Prahova, la marile crame şi institute viticole ale zonei, în micile crame de familie, presărate printre dealuri, vinul are poveşti unice. 

Iar dacă drumul vă poartă în Valea Corbului, un nume despre care puteţi întreba la bătrânii locului şi care indică o căldare formată între dealurile cu vii ale Gâlmeii (un mic sătuc la 15 km de Ploieşti), intraţi la Crama Diac. O trădează câteva indicatoare, terasele cu vie şi apropierea pădurii, o zonă cu peisaje parcă rupte din rai. Aici, doi ingineri horticultori, soţ şi soţie, au rescris povestea personală de viaţă şi o scriu în fiecare an pe cea a vinului.

O afacere pornită din nevoie

Viticultori de când se ştiu, veniţi în Prahova în anul Revoluţiei, deşi sunt din Iaşi şi din Buzău, iar ani de zile au lucrat în Vaslui, soţii Diac au fost nevoiţi să facă trecerea la angajaţi la antreprenori în 2004 din cauza disponibilizărilor şi a mutaţiilor de pe piaţa vinului produse de trecerea la capitalism. 

crama diac foto arhiva personala crama diac

Viile familiei Diac sunt în Podgoria Dealu Mare, o zonă unică în România prin coordonatele geografice şi climaterice FOTO arhiva personală familia Diac

Au început cu achiziţionarea, în Gâlmeia, unde locuiau pe atunci doar provizoriu, a câtorva parcele de vie, vânzând producţia de struguri, însă, în trei ani, preţul a scăzut atât de mult încât au fost nevoiţi din nou să se reorienteze. S-au împrumutat de la bănci, au vândut tot ce aveau, şi-au cumpărat utilajele necesare şi s-au apucat să facă vin. „Cunoştinţele despre vie şi vin le-am avut întotdeauna, însă una este să lucrezi într-un institut de profil, şi cu totul altceva să te aventurezi să faci vin din a cărui vânzare, teoretic, trebuie să asiguri existenţa familiei şi să poţi susţine doi copii la facultate“, spune Gheorghe Diac. 

O perioadă foarte lungă, în ciuda muncii necontenite din vie şi din cramă, s-au descurcat cu greutate. Treptat însă, calitatea vinului din crama familiei a dus vestea în zonă şi apoi tot mai departe. Acum, fie că sunt albe, roşii sau roze, licorile produse la Gâlmeia ajung în toată ţara. Nu însă şi în supermarketuri. „Nu suntem mari producători şi nici nu avem de gând să facem mai mult decât acum. Ne interesează să avem în permanenţă anumite sortimente, de foarte bună calitate, şi să ne putem asigura liniştiţi existenţa şi salariile muncitorilor care ne ajută în vie şi pentru care ne considerăm foarte responsabili“, spune inginerul.

Vinuri la fel de bune ca în podgorii celebre ale lumii

Numeroşii clienţi, dar şi turişti care au ajuns la cramă, inclusă în circuitul de degustări de pe Drumul Vinului, au certificat calitatea sortimentelor de la cramă ce pot rivaliza oricând cu cele din Bordeaux şi Toscana. „Am fost personal în Toscana unde am avut surpriza să găsim producători cu utilaje vechi şi depăşite şi sortimente de vin inferioare celor produse în Prahova. La rândul nostru, am avut la cramă vizitatori din Valea Rinului, Valea Loarei, Bordeaux, mulţi dintre ei ingineri horticultori sau specialişti în domeniul vinului, şi ne-au felicitat pentru ce facem în vie. Cea mai mare bucurie este însă reacţia clienţilor noştri. Mulţi ne sună să ne mulţumească după ce au primit vinul comandat prin curier, iar majoritatea celor care ajung prima dată se întorc la noi şi ne fac multe recomandări. Printre ei sunt persoane cunoscătoare, care îşi permit orice fel de vin, din orice magazin din lume, însă îl preferă pe al nostru“, au constatat soţii Diac. 

crama diac foto dana mihai

Vinuri roşii, albe şi roze de calitate superioară iau naştere în fiecare an în mica cramă de familie FOTO Dana Mihai

Dintre soiurile negre cultivate şi care sunt specifice Podgoriei Dealu Mare, crama se mândreşte cu Merlot-ul, dulce şi catifelat, Cabernet Sauvignon-ul robust şi uşor astringent, dar mai ales cu Feteasca Neagră. De aceleaşi caracteristici se bucură şi vinurile roze ale cramei, cărora lipsa taninior specifici vinificării în roşu le conferă un plus de fineţe. Dintre soiurile albe, cel mai căutat este parfumatul şi licorosul Muscat-Ottonel-ul, dar şi Sauvignon Blanc, Feteasca Albă şi Riesling-ul Italian.

Vinurile sunt realizate în totalitate doar din strugurii produşi în podgoriile  proprii, unde întreg procesul tehnologic este supravegheat cu mare atenţie. „Via este al treilea copil al nostru şi cel care ne solicită cel mai mult timp. Pauzele în îngrijire sunt foarte scurte, aproximativ două săptămâni înainte de sărbătorile de iarnă şi alte două înainte de cules. În rest, suntem în permanenţă în vie sau în cramă“, explică viticultorii.

Vinuri în ediţie limitată

În crama Diac se produc anual în jur de 100.000 de litri de vin, cantitate care înglobează aproape toate sortimentele, o producţie considerată aproape în ediţie limitată, similar micilor producători din marile regiuni viticole ale lumii vinul produs în cantităţi mici, la crame de familie cu tradiţie, este cel mai căutat. Îmbutelierea la sticlă se face doar la cerere şi este integral manuală, iar etichetele sunt produse tot în familie, de către cei doi copii ai familie, arhitecţi. Principiul este unul simplu, ca un client să primească vin exact din butoiul din care a degustat acel sortiment care i-a plăcut. Vinul roze, în ediţia îmbuteliată, se numeşte Mr. Felix, iar cel alb Christine, tot după numele celor doi copii ai soţilor Diac. 

crama diac foto dana mihai

Vinurile cramei, botezate după copiii familiei, nu se găsesc în supermarketuri, iar îmbutelierea se face doar manual, la cerere. Etichetele sunt realizate de cei doi arhitecţi din familie FOTO Dana Mihai

În ultimii 18 ani, familia a perfecţionat şi o reţetă de vin foarte apreciată, catalogată ca „vin pelin“ potrivit normativelor viticole. Spre deosebire de vinul pelin tradiţional, inventat de romani şi care este rezultat din adăugarea frunzelor de pelin în vin, cel produs la cramă este, însă, o băutură complexă, ce conţine aproximativ 16 plante medicinale şi aromatice şi poate fi la fel de bine un digestiv sau un aperitiv, un tonic excelent pentru ficat, inimă şi aparat digestiv.

„Din păcate, consumul de vin în ţara noastră a fost descurajat în trecut de medici, deşi, în străinătate, consumul de vin, mai ales roşu, în cantităţi moderate, este recomandat tot de către aceiaşi medici. Resveratrolul, ingredient prezent în vinul roşu, prelungeşte durata de viaţă a organismelor cu până la 80%. Molecula aparţine unui grup binecunoscut de compuşi de plante, numiti polifenoli, ce sunt cunoscuţi pentru proprietăţile lor antioxidante şi face celulele umane mai rezistente în faţa radiaţiilor. Tot în vin s-au descoperit 24 de elemente, inclusiv mangan, zinc, rubidiu, fluor, vanadiu, iod, titan, cobalt etc. Vinul intensifică şi activitatea slăbită a inimii şi acţionează deosebit de favorabil asupra oamenilor de vârstă avansată, normalizând somnul“, explică Gheorghe Diac.

Vă mai recomandăm

Călătorie pe Drumul Vinului din Prahova. Cum se desfăşoară excursia unică în România

Meniul extravagant servit la încoronarea Regelui Ferdinand. Spumantul băut la dejunul regal se mai produce şi astăzi

Ploieşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite