FOTO Moştenirea grandioasă a comunismului în Prahova: Barajul Paltinu, o provocare pentru constructori

Proiectat în formă de arc cu dublă curbură, din cauza condiţiilor extreme de dificile ale amplasamentului, Barajul Paltinu de pe Valea Doftanei a reprezentat o adevărată provocare pentru inginerii vremii, devenind unul dintre cele mai îndrăzneţe proiecte hidrotehnice din ţară.

Barajul Paltinu este situat pe valea râului Doftana, în aval de confluenţa acesteia cu Păltinoasa, în cheile numite „La Tocile“. Lucrările de execuţie a stăvilarului au început în 1966, iar barajul a fost dat în funcţiune în 1971. O a doua etapă de consolidări a fost executată în intervalul 1976-1982.

Barajul construit din beton în formă de arc are o înălţime deasupra fundaţiei de 108 metri, fiind unul dintre cele mai înalte din ţară. Lungimea totală a coronamentului este de 455 de metri.

Prin ridicarea barajului s-a creat lacul Păltinoasa sau Paltinu, întins pe o lungime de 3 km. Situat la o altitudine de 650 m, lacul ocupă o suprafaţă de 215 ha.

Încă de la început, barajul a ridicat numeroase probleme de proiectare şi execuţie, necesitând lucrări complexe. În secţiunea barajului, valea are un profil caracterizat printr-o asimetrie pronunţată, iar pe malul stâng se află o terasă cu o lăţime de circa 100 m. Roca de bază este formată din gresie cu intercalaţii de şisturi marnoase şi argiloase, fiind traversată de mai multe falii şi un sistem complex de fisuri.

Inginerul hidrotehnician Aristide Teodorescu (1924-2010), unul dintre cei mai buni specialişti ai vremii şi care a făcut parte din echipa de pionerat, pentru România, în această disciplină, a fost cel care s-a ocupat de proiectarea barajului de la Paltinu.

Ţinând seama de condiţiile morfologice şi geologice ale amplasamentului, Aristide Teodorescu a trebuit să adopte multe soluţii originale.

Inginerul Aristide Teodorescu, în 1967, inginerul care a proiectat Barajul Paltinu. FOTO IPACH

Primul baraj de beton în arc cu rost perimetral realizat în România

Acesta a adoptat varianta unui baraj de beton în arc cu dublă curbură şi cu rost perimetral, barajul Paltinul fiind primul baraj de beton în arc cu rost perimetral realizat în România. Aceasta a impus realizarea unui soclu de fundaţie, prelungit pe malul stâng cu o aripă parabolică, astfel încât să se simetrizeze secţiunea în care este executat barajul propriu zis. Soclul permite o preluare mai bună a diferenţelor modulelor de elasticitate ale rocei de pe cei doi versanţi precum şi o adaptare mai bună la condiţiile geologice locale, prin plombarea zonelor cu rocă alterată.

Terenul de fundaţie a fost consolidat printr-un voal de etanşare realizat prin injecţii cu lapte de ciment. Între barajul parabolic şi versantul stâng s-a mai executat şi o culee de beton, pentru o conlucrare mai bună a barajului cu versantul.

Pentru stabilizare, au mai fost executate lucrări de consolidare a ambilor versanţi prin ancorare cu cabluri pretensionate.

Probleme la umplerea lacului

Cu toate aceste lucrări, în timpul primei umpleri a lacului, s-au constatat infiltraţii mari pe sub soclu, depăşind 150 de litri pe secundă şi deplasări ale structurii la contactul dintre arcul central şi aripa parabolică. Ca urmare s-au executat diferite lucrări suplimentare printre care suplimentarea voalului de etanşare şi acoperirea părţii aval a versantului stâng cu blocuri de beton în trepte de şase-opt metri, ancorate în adâncime cu cabluri pretensionate.

Cu aceste măsuri, infiltraţiile au încetat, iar comportarea barajului şi a versanţilor au rămas în limite admisibile.

Lucrări anexă

Pentru evacuarea debitelor mari, a fost executat un descărcător de suprafaţă de tip pâlnie. Tot în turnul deversorului pâlnie s-a mai executat o golire de semiadâncime. În plus, mai există şi o golire de fund, executată într-o galerie de deviere de pe versantul drept, care a fost folosită şi pentru devierea debitelor în timpul construcţiei barajului. Golirea de fund este controlată prin vane situate la ieşirea galeriei de deviere şi are o capacitate de descărcare de 50 metri cubi/secundă.

La piciorul barajului s-a pus în funcţiune şi o centrală hidroelectrică echipată cu două turbine de tip Francis, care împreună au o putere instalată de 10,4 MW.

Barajul Paltinu deserveşte alimentarea cu apă potabilă şi industrială a municipiilor Câmpina şi Ploieşti. În subsidiar, barajul asigură şi apă pentru irigarea a 9.000 de hectare din lunca râului Prahova în zona Băicoi-Ploieşti şi pentru salubrizarea râului Dâmbul din Ploieşti.

Zonă căutată de turişti şi pescari

Barajul Paltinu a dat naştere lacului Paltinu, o mică „mare în munţi“, destinaţie preferată de turişti pentru relaxare, dar şi de pescarii din Prahova şi din alte judeţe, atraşi de legendele despre peştii cu dimensiuni aproape monstruoase care trăiesc în lac.

Scăldatul în lac este interzis, din cauza curenţilor foarte puternici, dar printre speciile de peşti pe care le puteţi „vâna“ în apele lacului se numără crap, caras, şalău, biban, clean, plătică şi ştiucă, specificul locului fiind peştii răpitori.

Alte atracţii ale zonei sunt Cheile Doftanei, situate la câţiva kilometri de lac şi de baraj, ca şi ruinele Bisericii Vechi din satul Trăisteni sau rezervaţia de brad natural Glodeasa, veche de peste 100 de ani.

Traseele montane marcate sunt cele către Vârful Cazacu, Munţii Baiului sau Pasul Predeluş.

Vă mai recomandăm

Oltul grandios. Recordurile doborâte de construcţia colosului de aluminiu de la Slatina, cel mai mare producător de aluminiu din sud-estul Europei. Amenajarea uzinei de aluminiu Alro SA Slatina continuă să reprezinte şi în prezent un reper în domeniul construcţiilor din judeţul Olt şi nu numai. La vremea când proiectul a fost pus în practică, acesta a doborât multe recorduri naţionale în domeniu. Odată inaugurată în 1965, fabrica ce avea să devină cel mai mare producător de aluminiu din sud-estul Europei a dus la o adevărată ascensiune socio-economică a urbei de pe râul Olt.

Marile construcţii ale Braşovului din vremea comunismului. Drumul care a schimbat soarta staţiunii Poiana Braşov şi uzina care a ajuns celebră peste hotare. Braşovul a beneficiat în perioada comunismului de investiţii grandioase la acea vreme. Unele rezistă şi în ziua de azi şi şi-au dovedit din plin utilitatea.