România devine un paradis al zimbrilor. De ce au aceștia un impact pozitiv asupra biodiversității
0În ultimii cinci ani, Fundaţia Conservation Carpathia a repopulat pădurile din Munţii Făgăraş cu nu mai puțin de 80 de zimbri, graţie unui proiect cu fonduri europene şi mai multor parteneri. Iar rezultatele sunt unele foarte bune.
În toamna lui 2019 au poposit în Munţii Făgăraş primii zimbri după mai bine de 200 de ani de la dispariţia lor din pădurile României. Zimbrii au venit dintr-o rezervaţie din Germania şi din Munţii Carpaţi din Polonia.
Din 2019 și până acum, Fundația Conservation Carpathia a eliberat 80 de zimbri în Munții Făgăraș din trei zone din județul Argeș: Rucăr – zona Bunea, Lerești – zona Portăreasa, Nucșoara - zona Dobroneagu.
Defalcat, câte 25 zimbri au fost eliberați de la Bunea și Portăreasa, iar 30 de zimbri au fost eliberați din zona Dobroneagu.
Drumul zimbrilor în Munții Făgăraș începe într-unul dintre cele trei țarcuri de carantină și aclimatizare amplasate pe terenurile aflate în proprietatea Fundației Conservation Carpathia.
După parcurgerea perioadei de carantină de 30 zile, zimbrii sunt transferați în țarcul pentru aclimatizare unde rămân până în momentul eliberării. În funcție de perioada anului în care sunt aduși, zimbrii pot sta în zona de aclimatizare până la șase luni, timp în care adaptează la noile condiții de mediu.
Ca exemplu, țarcul din comuna Nucșoara are o suprafață de 76 de hectare, și la fel ca celelalte, este amenajat în mijlocul sălbăticiei, iar condițiile de aici sunt similare cu cele din libertate. Acesta dispune de facilități de hrănire, depozitare a hranei și adăpare și este format din două părți: zonă de carantină, de aproximativ 3-4 hectare și zona de aclimatizare de 72 hectare.
Zimbrii au fost reintroduși printr-un program LIFE al Comisiei Europene, derulat în perioada 2019-2024.
Zimbrii s-au adaptat foarte bine
”Datele noastre arată că la ora actuală sunt 25 pui, cu vârste între un an și trei ani, în Munții Făgăraș. În natură orice animal sălbatic se supune legilor acesteia, deci numărul poate fi diferit mâine sau peste o lună”, spun reprezentanții Fundației Conservation Carpathia.
Zimbrii reintroduși în Munții Făgăraș s-au adaptat foarte bine la climatul și condițiile de acolo și se comportă normal pentru o specie nou reintrodusă. Specialiștii de la Fundația Conservation Carpathia încă le studiază comportamentul, însă datele de până acum arată că se descurcă bine în natura acestui areal.
”Am observat interacțiunea cu ursul, într-o relație de pradă-prădător, un lucru absolut firesc în natură. Zimbrii devin treptat un punct de atracție în zonele unde s-au instalat, iar anii următori ne așteptăm ca aceștia să fie o atracție pentru ture ghidate de eco-turism dezvoltate de comunitățile din aceste zone. Zimbrii au un impact pozitiv asupra biodiversității. Populațiile mici de zimbri, așa cum sunt cele din Carpații României, pot stimula regenerarea pădurii în zonele afectate de tăierile la ras, dacă pășunează un timp limitat în aceste zone”, adaugă reprezentanții Conservation Carpathia.
Cum ajută zimbrii la refacerea pădurilor
Cercetătorii Fundației Conservation Carpathia au realizat un studiu care își propune să evalueze impactul zimbrilor asupra habitatelor din cele trei țarcuri de aclimatizare, situate pe versantul sudic al Munților Făgăraș. Observațiile s-au desfășurat pe o suprafață de aproximativ 300 ha, timp de cinci ani și, deși acest interval de timp a fost limitat, datele preliminare indică faptul că zimbrii au un impact favorabil asupra regenerării pădurilor în fostele suprafețe tăiate la ras sau în monoculturile de molid.
Observațiile arată că zimbrii au contribuit la accelerarea procesului de refacere a pădurii în primul rând prin consumul stratului gros de iarbă format după tăierea la ras a pădurii. Aceștia au creat „găuri” în această „pătură” compactă de vegetație, favorizând astfel germinarea semințelor speciilor de arbori caracteristice zonei și instalarea unui semințiș bogat de brad, fag, molid, paltin și scoruș, încă din al doilea an de la reintroducerea lor în zonă.
”În condiții normale, germinarea semințelor și instalarea speciilor lemnoase reprezintă un proces mult mai îndelungat. Prin urmare, putem considera că zimbrii au contribuit semnificativ la accelerarea procesului natural de refacere a pădurii”, a declarat pentru "Adevărul” Oliviu Grigore Pop, biolog în cadrul Fundației Conservation Carpathia.
Un alt factor prin care zimbrii au contribuit la refacerea pădurilor este reprezentat de consumul cu precădere al tufărișurilor de zmeur, salcie căprească și soc roșu, specii instalate în faze mai avansate ale succesiunii vegetației din tăierile rase, favorizând, de asemenea, dezvoltarea puieților speciilor lemnoase caracteristice pădurilor de amestec din zonă (fag, molid, brad) și grăbind astfel reinstalarea pădurii. Fagul, molidul și bradul nu sunt atât de apreciate de zimbri, aceștia evitându-le în favoarea tufelor cu frunze moi și nutritive, cum sunt zmeurul, salcia căprească sau socul.
În fine, în al treilea rând, zimbrii ajută la regenerarea pădurilor prin semințele pe care le împrăștie prin excrementele lor sau agățate de picioare ori blană.
”În cadrul studiului nostru am observat că zimbrii transportă semințe ale plantelor din pădurile de amestec și din pajiști în plantațiile artificiale de molid, caracterizate prin sol acid și fertilitate scăzută, aproape lipsite de plante ierboase. Îmbogățind solul cu substanțele organice provenite din excremente, zimbrii favorizează germinarea semințelor și, în timp, instalarea vegetației ierboase și a altor specii de arbori”, mai spune biologul Oliviu Grigore.
Nu există date concrete când ar fi dispărut ultimul zimbru din Munţii Făgăraş, dar se apreciază că arealul lor cuprindea, în trecut, întreg lanţ al Munților Carpați. De pe teritoriul României ar fi dispărut cu aproximativ două secole în urmă. Ideea reintroducerii zimbrilor vine în contextul general al proiectului de creare a unei zone de natură sălbatică şi de completare a faunei din Carpaţii Meridionali.
Zimbri în captivitate există în multe ţări europene, dar adevărata provocare o reprezintă proiectele de reintroducere în sălbăticie a acestei specii, iar dintre ţările cu cele mai importante efective în libertate pot fi menţionate: Polonia, Ucraina, Belarus, România şi Bulgaria.
Se încarcă comentariile...
