Regina Ana va fi înmormântată în Catedrala de la Curtea de Argeş

Majestatea Sa Regina Ana a României, soţia Regelui Mihai I al României, a încetat din viaţă, la vârsta de 92 de ani, la Spitalul din Morges, în Elveţia, a anunţat Casa Regală printr-un comunicat de presă. Înmormântarea va avea loc la Catedrala Arhiepiscopală şi Regală din Curtea de Argeş, după ce trupul neînsufleţit al Reginei va fi depus o zi la Castelul Peleş, apoi la Palatul Regal din Bucureşti.

"Majestatea Sa Regina Ana a României a încetat din viaţă astăzi, luni, 1 august 2016, la ora 13.45, la Spitalul din Morges, în Elveţia. La căpătâiul Reginei au stat, până în ultima clipă, Alteţele Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu, Principesa Elena, Principesa Sofia şi Principesa Maria. Majestatea Sa Regele Mihai a venit la spital, alături de Regină, în fiecare zi din ultima săptămână. Cu o zi înainte, Regina Ana a primit ultimele sacramente de la părintele titular al Parohiei Catolice din oraşul Morges”, se precizează în comunicatul Casei Regale.

În cursul zilei de mâine va fi făcut public, în detaliu, programul funeraliilor. Conform cu tradiţia Funeraliilor Regale din ţara noastră, corpul neînsufleţit al Reginei Ana va fi depus pentru o zi în Holul de Onoare al Castelului Peleş, iar apoi pentru o zi în Sala Tronului, la Palatul Regal din Calea Victoriei. Înmormântarea va avea loc la Curtea de Argeş, în Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală, cel mai probabil pe 13 august.

Ultimele Funeralii Regale din România au avut loc la 24 iulie 1938, când Regina Maria a fost condusă pe ultimul drum. La dorinţa Majestăţii Sale Regelui Mihai I, funeraliile Reginei Ana vor respecta tradiţia înaintaşelor Majestăţii Sale.

Familia Regală anunţă mare doliu pentru primele 7 zile de la înmormântare şi doliu timp de 40 de zile.

Moartea Reginei Ana survine în condiţiile în care şi starea de sănătate a Regelui Mihai este precară. Majestatea Sa a fost diagnosticat cu leucemie cronică şi carcinom epidermoid metastazant şi a suferit o intervenţie chirurgicală, potrivit Consiliului Regal.

În urmă cu cinci luni, Regele Mihai a anunţat că este bolnav şi că se retrage din viaţa publică, numind-o pe fiica lui, Margareta, Principesa Moştenitoare şi Custode al Coroanei. La acea vreme, Principesa Margareta anunţa că Regina Ana nu se simte bine.

Papa Pius al XII-lea a refuzat să îi dea dispensă pentru a se căsători cu regele Mihai

Regina Ana l-a cunoscut pe regele Mihai al României la nunta principesei Elisabeta a Marii Britanii, în noiembrie 1947, cei doi logodindu-se înainte de întoarcerea regelui în România. Guvernul Groza nu şi-a dat agrementul la căsătorie şi l-a forţat pe regele Mihai I să abdice la 30 decembrie 1947, cuplul căsătorindu-se în cursul anului următor, în ciuda opreliştilor de natură religioasă.

Căsătoria Principesei Ana de Bourbon-Parma cu Regele Mihai a avut loc în exil, în iunie 1948, la Atena. Fiind de religie catolică, Principesa ana avea nevoie de o dispensă papală pentru a se căsători cu regele României, care era creştin-ortodox. La acel moment o astfel de dispensă era considerată normală numai dacă soţul/soţia non-romano-catolic ar fi îngăduit ca eventualii copii rezultaţi din căsătorie să fie botezaţi şi crescuţi în religia romano-catolică. Regele Mihai a refuzat să facă o astfel de promisiune din moment ce ar fi violat statutul constituţional al monarhiei româneşti. Pentru a rezolva această problemă, însăşi regina-mamă Elena însoţită de mama miresei, principesa Margareta, au hotărât să prezinte cazul în faţa Sfântului Scaun, respectiv mergând în audienţă la papa Pius al XII-lea. În ciuda argumentelor reginei Elena şi a faptului că principesa Margaret a izbucnit de nervi trântind cu pumnul în masă, papa nu a fost de acord cu dispensa invocând cazul principesei Giovanna a Italiei, care s-a căsătorit cu regele Boris al III-lea al Bulgariei, de altfel ortodox, nerespectând promisiunea de a-şi boteza copii în religia catolică, ci în cea ortodoxă.

Nereuşind să obţină dispensa necesară, cuplul a continuat cu pregătirile pentru nuntă. Astfel, la cererea papei Pius, Xavier ducele de Parma a emis o declaraţie prin care obiecta împotriva oricărei căsătorii fără acordul papei sau a familiei miresei, interzicându-le părinţilor miresei să participela ceremonie. În aceste circumstanţe familia miresei a fost reprezentată de unchiul matern al principesei, Erik al Danemarcei, care a condus mireasa la altar.